Ochii neliniștiți ai lui MRU

Privind zig-zag-ul oftalmologic al lui Mihai Răzvan Ungureanu mi-am amintit de șașiul Băsescu și de cum făcea el mișto de consilierii municipali când se uita la ei prin ricoșeu

A m observat chestia asta de mai multă vreme, dar aseară văzându-l din nou pe domnul MRU m-am apucat să mișc și eu ochii așa ca el, stânga dreapta. Și am amețit. Mă întreb, oare el nu? O fi un tic nervos care se manifestă când vorbește în public, poate e vreo modalitate de a se concentra pe discurs sau poate îl citește în minte, dar mă întreb cum de nu-l doare capul. Încercați și voi să mișcați pupilele așa ca el și spuneți-mi ce simțiți.

M-am uitat și la alți vorbitori, parcă n-am văzut niciunul să facă așa ca radarul din ochi. Ce face el practic contrazice toate sfaturile alea ale „specialiștilor” care-ți spun să te uiți la diverse persoane dintr-o mulțime, atunci când vorbești, ca să aibă senzația că li te adresezi direct. Zig-zag-ul ăsta oftalmologic al domnului MRU mai degrabă neliniștește audiența și te face să te întrebi oare ce caută vorbitorul și nu găsește, la cine se uită?

Asta mi-a amintit de o întâmplare relativ celebră în epocă, pe vremea când Băsescu era primar și se certa cu unii dintre consilierii generali la ședințele de la primărie. După cum se știe, privirea marinărească a lui Băsescu te poate induce în eroare pentru că nu știi exact dacă atunci când se uită la tine te privește pe tine sau pe cineva din dreapta. Așa că în timpul unei discuții tensionate cu consilierul Doru Giugula, dacă nu mă înșel, de la PSD – fost securist în prezent jurist – Giugula se rățoia la Băsescu și la un moment dat s-a enervat pentru că avea impresia că primarul nu-i acordă atenția cuvenită:

– Și vă rog să vă uitați la mine când vorbesc cu dumneavoastră! i-a strigat Giugula  de la microfonul sălii de consiliu.

– O să râdeți, dar chiar la dumneavoastră mă uit! i-a răspuns și Băsescu, râzând. Și evident că a râs toată sala și s-a dus dracu discuția, pentru că nimeni nu l-a mai luat în seamă pe Giugula. Toți făceau remarci despre cum se uită șașiu Băsescu.

Tags: , , , , ,

13 Responses to “Ochii neliniștiți ai lui MRU” Subscribe

  1. Victor Badoiu 05/04/2013 at 12:25 #

    Nu e bre nicio afecţiune medicală, e defect profesional.

    Când intră într-o încăpere, MRU ştie deja câte veioze sunt, câţi centimetri are covorul, câte becuri sunt aprinse şi care-s obiectele cu care poate răni mortal o persoană. Evident, ştie intrările, ieşirile, scările de incendiu, unde stă Ponta, pe ce canal latră Badea, dar şi ce-ai gătit aseară.

    • Laur 08/04/2013 at 01:35 #

      Amuzant
      Si iata cum ajungem sa discutam can-can-uri in loc de idei; iata cum se duce dracu discutia…

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.