Dreapta românească nu e bună nici la gătit

Vasile Blaga ține cu tine, scrie pe o mănușă de menaj primită de mama în campanie, și cu care era să mă ard eu scoțând o tavă fierbinte din cuptor.

pdl-manusa

Am căpătat acum ceva vreme, de la mama, o mănușă din aia de scos cratița fierbinte din cuptor, că aia pe care o aveam eu se uzase. Portocalie, cu inscripțiile următoare: „PD-L îți vine mănușă” și pe verso „Vasile Blaga ține cu tine. Ține minte!”. O căpătase într-una din campaniile electorale, la set cu un șorț de bucătărie și niscai cutii de chibrit. Șorțul l-a folosit destul de mult, în ciuda vecinilor care urau PD-L-ul dar nu se puteau lipsi de borșul acru al mamei. Dar mănușa nu o folosește, pentru că ea e adepta cârpelor tradiționale.

Așa că m-am pricopsit cu o mănușă electorală de dreapta (bine, la nevoie e și de stânga, în funcție de nevoile purtătorului), pe care până ieri am ținut-o agățată în bucătărie, în așteptarea unei confruntări decisive. Am zis s-o las mai întâi să se acomodeze cu casa, cu gândul că a pierdut alegerile, să-și regrupeze și să-și întărească forțele, că la ea mi-era nădejdea. Am pus-o deci să facă opoziție cu o tavă fierbinte pe care o aveam în cuptorul încins. Și când credeam că mă apără mai bine de fierbințeala cuptorului, ea m-a trădat așa de urât că era cât pe ce să scap tava pe jos. Nu mi-a oferit nici protecție, n-a făcut nici opoziție, ci a lăsat fierbințeala aia să treacă prin ea până la degetele mele. Când mă uit în mănușă, ce să vezi: căptușeala era dintr-un material ca de nailon sau fâș, nu știu exact, cert e că nu-și face deloc treaba de izolator. Bine că am avut prezența de spirit ca pe lângă mănușa PD-l să am la îndemână – cum mă învățase mama – și o cârpă de bumbac, care m-a ferit de o arsură care mi-ar fi amintit multă vreme că Vasile Blaga ține cu mine…

Mă întreb dacă cineva din PD-L o fi folosit vreodată o mănușă din asta, la gătit, nu la dat mâna cu puterea. Că dacă și politică fac așa cum se pricep la accesorii pentru gătit, e clar de ce am ajuns aici. Bine, știu că nu ei au făcut mănușile astea, ci le-au comandat de la firme care se ocupă de materiale promoționale, dar la naiba, puteau să aleagă și ei ceva bun, că așa nu e nicio diferență între mănușile astea inutile și fularele/eșarfele alea cocălărești pe care le poartă la gât toți delegații partidului când vin la o convenție.

manusa-blaga

Etichete: , , , , , ,

One Response la “Dreapta românească nu e bună nici la gătit” Subscribe

  1. Sonia B 09/07/2013 at 16:23 #

    Te ard(e) cand iti este lumea mai draga si mai ales cand ai alte asteptari !

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor