Dreapta românească nu e bună nici la gătit

Vasile Blaga ține cu tine, scrie pe o mănușă de menaj primită de mama în campanie, și cu care era să mă ard eu scoțând o tavă fierbinte din cuptor.

pdl-manusa

Am căpătat acum ceva vreme, de la mama, o mănușă din aia de scos cratița fierbinte din cuptor, că aia pe care o aveam eu se uzase. Portocalie, cu inscripțiile următoare: „PD-L îți vine mănușă” și pe verso „Vasile Blaga ține cu tine. Ține minte!”. O căpătase într-una din campaniile electorale, la set cu un șorț de bucătărie și niscai cutii de chibrit. Șorțul l-a folosit destul de mult, în ciuda vecinilor care urau PD-L-ul dar nu se puteau lipsi de borșul acru al mamei. Dar mănușa nu o folosește, pentru că ea e adepta cârpelor tradiționale.

Așa că m-am pricopsit cu o mănușă electorală de dreapta (bine, la nevoie e și de stânga, în funcție de nevoile purtătorului), pe care până ieri am ținut-o agățată în bucătărie, în așteptarea unei confruntări decisive. Am zis s-o las mai întâi să se acomodeze cu casa, cu gândul că a pierdut alegerile, să-și regrupeze și să-și întărească forțele, că la ea mi-era nădejdea. Am pus-o deci să facă opoziție cu o tavă fierbinte pe care o aveam în cuptorul încins. Și când credeam că mă apără mai bine de fierbințeala cuptorului, ea m-a trădat așa de urât că era cât pe ce să scap tava pe jos. Nu mi-a oferit nici protecție, n-a făcut nici opoziție, ci a lăsat fierbințeala aia să treacă prin ea până la degetele mele. Când mă uit în mănușă, ce să vezi: căptușeala era dintr-un material ca de nailon sau fâș, nu știu exact, cert e că nu-și face deloc treaba de izolator. Bine că am avut prezența de spirit ca pe lângă mănușa PD-l să am la îndemână – cum mă învățase mama – și o cârpă de bumbac, care m-a ferit de o arsură care mi-ar fi amintit multă vreme că Vasile Blaga ține cu mine…

Mă întreb dacă cineva din PD-L o fi folosit vreodată o mănușă din asta, la gătit, nu la dat mâna cu puterea. Că dacă și politică fac așa cum se pricep la accesorii pentru gătit, e clar de ce am ajuns aici. Bine, știu că nu ei au făcut mănușile astea, ci le-au comandat de la firme care se ocupă de materiale promoționale, dar la naiba, puteau să aleagă și ei ceva bun, că așa nu e nicio diferență între mănușile astea inutile și fularele/eșarfele alea cocălărești pe care le poartă la gât toți delegații partidului când vin la o convenție.

manusa-blaga

Etichete: , , , , , ,

One Response la “Dreapta românească nu e bună nici la gătit” Subscribe

  1. Sonia B 09/07/2013 at 16:23 #

    Te ard(e) cand iti este lumea mai draga si mai ales cand ai alte asteptari !

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Maidanezul antrenat să fie Saint Bernard

Codruț și nepotul lui, Vasile

Codruț a fost cules de pe străzile din Craiova, în 2004, și a devenit azi unicul maidanez cu atestat de câine de căutare și salvare din dărâmături. O performanță la care ajung maximum 10% din câinii de rasă la nivel internațional.