Archive | Românisme RSS feed for this section

Dungile maro de pe pereții WC-urilor de stat

wc-2

Ce putem aștepta bun de la niște guvernanți incapabili măcar să-și zugrăvească pereții clădirilor în care muncesc?

Read More 6 Comments

Un taxi for a stupid american. La Otopeni

centrul istoric

Ministerul transporturilor a rezolvat problema taxiurilor de la aeroport, după moartea japonezei. Îi obligă pe toți turiștii să știe românește ca să-și poată suna un taxi normal din oraș.

Read More 16 Comments

Părul din piscină și sudoarea din saună

afis-nesimtiti-bazin

Mersul la piscină e ca untura de pește: e grețoasă, miroase urât și are gust rău, dar îți crește imunitatea și te pregătește pentru viață.

Read More 23 Comments

Libertatea de exprimare (la TV) în România

televiziunile din romania

Televiziunile din România se joacă de-a copilul optimist și ăla pesimist din bancul cu balega de cal. Iar calul e mort în grajd.

Read More 4 Comments

Povestea Păroasei

coroane-paroasa

Povestea poveștilor poate avea, în sfârșit, o urmare. Cu silicoane și manele. La Iași, pe aleea centrală, cruce în cruce cu Ion Creangă

Read More 16 Comments

Ani de liceu cu emoții în WC

sex-scoala

Copiii au acces nefiltrat la informații despre sex și pornografie. Dacă școala vrea să fie utilă societății nu trebuie să facă poliție cu portarii în WC-uri, ci să-i învețe pe elevi mai degrabă cum se folosește prezervativul.

Read More 27 Comments

Ce se mai suspendă prin țara lu’ Orbete

În țara cu prospere bugete de siguranță națională, căile ferate suspendă trenuri pentru că sunt incapabile să lupte cu hoții și să-și securizeze barierele

Read More 18 Comments

Încrederea în justiție și investiția în pușcării

Un penitenciar din Romania

Un mesaj pentru parlamentarii cu procese: „S-a furat atâta în țara asta, iar în sistemul penitenciar nu s-a investit nimic. Este inadmisibil ca în secolul ăsta să trăim în mizeria asta!”

Read More 26 Comments

Ridică-te, Gheorghe! Și dă-ți telefonul pe silent…

Maria Ploae și colegii de celulă/scenă

Cam pe la momentul testicolelor lovite cu creionul, în sala Dalles, rece și tăcută ca o celulă de Aiud, a răsunat vesel un Nokia tune din rândul doi sau trei…

Read More 17 Comments

Despre polițiști, numai de bine

Poliția îi caută pe oamenii răi :)

Când n-ai cu ce, n-ai cu ce: niște polițiști, niște țigani cărora li se confiscaseră CD-urile și o intersecție în care nu merg semafoarele de o săptămână.

Read More 8 Comments

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.