Plezirista

Archive | Plezirista RSS feed for this section

Pisica Toshiba 02/11/2014

Stați strâmb și judecați drept

Dacă azi nu, atunci când?

Critica mersului cu spatele. În tango

Liderii buni știu să te și danseze, să te și învețe, cei mediocri știu doar să te critice. Asta face diferența între „walk like a cat” și „uac laicăcat” 😉

Ce s-a întâmplat cu femeia de pe bancnotă?

Dacă nicio femeie nu a reușit să ajungă pe o bancnotă românească, merită vreuna să ajungă să conducă țărișoara asta creștină și binecuvântată de Dumnezeu cu bărbați destoinici? 😉

Jurnalul lui Alice Voinescu – la pomul lăudat să nu te duci cu sacul

Am crezut ca o să citesc opinii pertinente despre România interbelică şi cea comunistă, în loc de asta au fost două volume consistente în care m-am luptat necontenit să găsesc puţină substanţă printre dumnezei, rugăciuni, vise, discuţii cu rude moarte şi prieteni vii, certuri în familie, parastase şi înmormântări.

Ce mai citim iarna asta?

Aștept propuneri pentru următoarele lecturi de la clubul de carte.

Trei ani de club de carte și un masaj la spate

Ne vedem mâine ca să bem pentru aniversarea a trei ani de club de carte, cu japonezul Murakami și câte un masaj chinezesc pe pat de jad.

În căutarea ceva-ului mai bun

La sud de graniță, la vest de soare, cartea lui Murakami despre căutările inutile ale noastre, ale tuturor.

Când ea se îndrăgostește

… se duce dracului tot ce i-a promis celuilalt 😀

Comunismul chinez și fețele lui umane

Lebedele sălbatice/Trei fiice ale Chinei, o carte document după care regimul Ceaușescu o să vi se pară o copie palidă.

Fiicele României beau pentru Fiicele Chinei

lebedele-salbatice---trei-fiice-ale-chinei

Ultima întâlnire de vară a clubului de carte se ține mâine, la Cărturești, ca să discutăm atât cât am apucat să citim din Lebedele sălbatice, trei fiice ale Chinei, de Jung Chang.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Stați strâmb și judecați drept

Critica mersului cu spatele. În tango

Ce s-a întâmplat cu femeia de pe bancnotă?

Jurnalul lui Alice Voinescu – la pomul lăudat să nu te duci cu sacul

Ce mai citim iarna asta?

Trei ani de club de carte și un masaj la spate

În căutarea ceva-ului mai bun

Când ea se îndrăgostește

Comunismul chinez și fețele lui umane

Fiicele României beau pentru Fiicele Chinei

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

De ce țin oamenii cu PSD

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai