clubul cartii

Tag Archives: clubul cartii

Carte & alte arte 12/01/2012

Duminica asta „cronicim” în familie?

Cine vine la clubul de carte are parte! 😉

Pe ce criterii alegi o carte?

Titlu, autor, copertă, cronică sau subiect? Și dacă nu ți-a plăcut, consideri că ai pierdut timpul citind-o?

Cum staţi cu lectura?

Fugărim porcul sau ne întâlnim ca intelectualii ca să comentăm o carte?

Votează numai cine câștigă

Cine votează de data asta și nu vine la club, nu primește sacoșa cu ulei și zahăr, și nici n-are voie să se bucure ca Geoană sau ca Iliescu 😛

Votați ce vreți să citiți

S-au propus nouă titluri pentru runda a doua a clubului de carte. Cu cât votați mai repede, cu atât aveți mai mult timp de citit. Start!

Singurul lucru cert e că aproape niciunul dintre noi n-a înțeles exact la fel cartea asta. De aceea prima întâlnire din clubul cărții, zic eu, a fost un succes. Hai cu a doua, dar poate nu mai alegem un post modernist, ci continuăm cu un clasic. Eventual în viață? 😛

Vom fi cinci la masă

Hai cu Cimitirul de piane, sâmbăta asta, începând cu ora 19.00, la Green Tea

Clubul de carte – viața în cimitirul de piane

Eu aș zice sâmbătă seara (12 noiembrie), la o cârciumă unde se poate bea vinul casei – că vin portughez , mai greu în București – ca să fim așa în pielea personajelor și în atmosfera în care se simțeau ei bine. Aș plusa și cu un pește sau o caracatiță bătută bine de pragul ușii, dar știu că e prea mult 🙂

În piane să ne răsfoim

Votul s-a încheiat: citim Cimitirul de piane. Dați cu subsemnatul aici pentru participare la Clubul cărții.

Clubul cărții – etapa electorală

Votați ce carte vă face cu ochiul și câștigați o întâlnire cu mine 😉

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Blasfemii 11/04/2016

Dumnezeu preferă proștii

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Green Report 17/05/2018

De ce picură în Casa Poporului

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Foto 04/04/2017

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Portrete 10/10/2016

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Reportaje 24/03/2018

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Evenimentul zilei 18/04/2010

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Dollo zice Bine