Tag Archives: Franta

Cum și-au instalat primarul, păgânii ăștia de francezi

primar franța

Fără imn, fără sobor de preoți, fără jurăminte pe ce are alesul mai scump pe lume, fără falsă solemnitate și cu niscai vin la final. Vive la democratie!

Read More 2 Comments

Primul an de expat, realizări și perspective

gradina interioara

A trecut mai bine de un an de când ne-am lăsat frumoasa casă de la moșie ca să trăim în chirie, la marginea Franței. Ca să nu mă mai întrebați voi, vă spun eu cum a fost. Un bilanț de 2025 și de pribegie, în neagra străinătate.

Read More 10 Comments

Valea Loarei și foștii ei bogați

villandri2

Dacă n-ați citit la timp cărțile lui Dumas, cu regii Franței și amantele lor, vă fac eu un rezumat aci, despre ocupanți celebri ai castelelor de pe Valea Loarei. Plus un mic rant la adresa construcțiilor megalomane 🙂

Read More 6 Comments

Parcările de la Mont Saint Michel și câinii din Saint Malo

saint michel4

Vizita la pomul lăudat Mont Saint Michel și câteva ore frumoase petrecute la Saint Malo. Plus o metodă interesantă și sigură de a impune reguli în societate. Valabilă la 1700…

Read More 15 Comments

Anii și viața, după Annie Ernaux

Ernaux si fiii

După vacanța din Normandia, cartea de la clubul de luna asta a venit la fix să-mi arate ce s-a întâmplat după debarcarea americanilor în Europa, cum au trăit occidentalii anii 50-90, în care noi, esticii, i-am invidiat tot timpul, pentru cât au fost de norocoși.

Read More 1 Comment

Plajele și poveștile debarcării din Normandia (II)

cimitir american omaha2

Cum gândeau soldații care au debarcat în Normandia în ’44; discursul lui Hitler către francezi și propaganda de azi a lui Putin; cum trăiau nemții în buncărele alea și cum arată azi Normandia, după 80 de ani de pace.

Read More 7 Comments

Cum am petrecut de ziua națională a Elveției

artificii2

Văzut artificii pe Rhin, mers la moaștele lui Freddie Mercury la Montreux, încercat văzut Mont Blanc fără succes, mâncat înghețată la Annecy, plăcut (cât de cât) Lyon, aproape murit de foame la Dijon, întors acasă după 1000 de km

Read More 4 Comments

În care Dollo va au marché*

la piata in franta

Când ești mai prost în limba franceză decât te simți în mod normal în limba română, și te mai duci și la piață.

Read More 13 Comments

Supunerea unui macho aproximativ

Michel-Houellebecq__Supunere

Supunere, de Michel Houellebecq, o ficțiune politică și o fantezie masculină care te irită și te lasă mai feministă decât erai înainte s-o citești

Read More 7 Comments

Toată lumina pe care nu o putem vedea

toata-lumina-pe-care-nu-o-putem-vedea

Adevărul din cartea de la clubul de luna asta: de ce o broască sare imediat dintr-o cratiță cu apă clocotită, în schimb se lasă fiartă ca proasta la foc mic, dacă o bagi în aceeași cratiță cu apă rece. Cam așa funcționează și omul în societate.

Read More 5 Comments

Oldies but goldies

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai