Ilie Roșu

Tag Archives: Ilie Roșu

Românisme 02/12/2012

Când maratoniștii mănâncă sarmale, iar turiștii joacă Hora Unirii

Cum când? De Ziua națională a României, frați români!

Escuir scrie, escuir zișim

Revista aia era numărul din septembrie, numărul de decembrie nu-l aveți? Ce revistă? Esquire, am cumpărat-o acum jumătate de oră. Și care-i problema, nu-i bună?

Maratonul Bucuresti – „sa alerge pana le vine rau!”

Ce pacat ca romanii se inghesuie mai mult la pupat moaste sau la deschiderea unui hypermarket, in loc sa incurajeze niste oameni minunati, macar de pe margine!

Românul Roşu si steagurile

Colegii mi-au zis că sunt nebun. Cum să alergi la maraton cu drapelul României în mâini? Aruncă ăia cu ouă după tine!

Când Ilie Roșu și-a fluturat moale steagurile, intrând în ultima tură din cele patru ale maratonului care ocolea Casa poporului, alergătorii kenieni deja treceau linia de sosire. Timpii lor, de două ore și un pic, reprezintă pentru Roșu și steagurile lui un semimaraton. Dar cine vrea să se întreacă cu kenienii? La maraton important e sa termini cursa.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Reportaje 17/05/2013

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Românisme 02/11/2015

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Nelinisti de dama 23/09/2018

Dacă-ți iubești copilul

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Drepturi civile 08/02/2013

Metodologia bătutului în ușă

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Portrete 22/02/2016

Mergând pe sârmă

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Drepturi civile 05/11/2013

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Dollo zice Bine