În România deținuții se dau în judecată ca să se întâlnească și eventual căsătorească, în Spania există închisori pentru mama, tata și copilul. Viața de familie e grea și în libertate. Un vasluian a trebuit să fugă de pușcărie din România, că să descopere că-și poate crește copiii și din muncă cinstită. La Londra.
Tag Archives: justitie
How to fuck* a business in Romania 2017
După ce au cenzurat până și dicționarele, autoritățile române sunt decise să ne transforme într-o nație care se înmulțește numai prin masaj neprotejat, cu finalizare. La mulți ani de ziua presei și a libertății de exprimare!
Și la Scornicești a ajuns Soros
Protest #6 Cum ar fi ca duminică să umplem Bucureștiul?, zice un tip din Scorniceștiul lui Ceaușescu, oraș liberal din județul care l-a trimis în Parlament pe Florin Iordache, ministrul justiției.
Aventurile prichindelului „Habarnam” și ale părinților săi adoptivi, în Republica Kafkiană România
Despre (de)birocratizarea României și despre justiția noastră neunitară, într-un proces de adopție internațională.
Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație
Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.
SRI face muzica, justiția o ascultă. Dacă are cu ce
Acuzatul zice că nu e el cel din înregistrarea de la dosar, judecătoarea vrea să asculte proba, IT-istul tribunalului îi zice că nu are softul necesar. Ulterior se dovedește că de vină era frate-su, domnule!
Meseriașii
O oră din viața unui ziarist de televiziune: justiție, Facebook, Molière, whatsapp, Pitagora, penitenciare, plictis, diplome, sunet, nu mai filma, mă, că nu ne interesează diplomele lor….
Justiție pe mămăligă
Poporul pare interesat numai de cine va face justiție, nu și de cine îl va educa, trata (câtă vreme are chiloții curați), cine îi va construi drumurile și-i va da de mâncare. Ne mulțumim cu mămăliga, măcar să se facă dreptate!
De ce ea? (3)
Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.
De ce ea? (2)
Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.
Articole
-
Normalitatea din Oradea
-
Ce ar trebui să învățăm din caricatura Charlie Hebdo
-
Drumul revoluționarilor
-
Fraierii care-și asigură (obligatoriu) casele
-
Mâna întinsă care nu spune o poveste
-
Viața la țară în așteptarea copiilor
-
Au, inima mea, Ministerul Culturii înființează un teatru care există deja
-
A fi sau a nu fi sinucis
-
A fi sau a nu fi sinucis
-
Cum îți construiești o casă la țară când n-ai bani
-
Cum era să avem o autostradă București-Berlin
-
Fraierii care-și asigură (obligatoriu) casele
-
Ce ar trebui să învățăm din caricatura Charlie Hebdo
-
Moșii de vară cu babe tomnatice
-
Normalitatea din Oradea
-
Au, inima mea, Ministerul Culturii înființează un teatru care există deja
-
Munteanu: Motorul de autoturism a fost inventat de Otto. El ...
-
outlaw: CH, un fel de Academia Catavencu de pe vremuri. ...
-
Vali: Pai exact asta zice si DOLO, de ce alte lanturi de...
-
Ionescu: Voi reveni cu un update , persoana respectiva poat...
-
Mihaela: Aveti mare dreptate! Acelasi lucru am patit si eu....
-
-
Adriana: Se citeste o urma de invidie in comentariul tau! C...
-
Ce citim luna asta
