Ciocu’ mic, primăria vă reabilitează blocul

Deoarece statul suportă între 80 şi 100% din costuri, locatarilor li se refuză dreptul de a se implica în controlul lucrărilor sau alegerea firmelor constructoare.

S ute de asociaţii de locatari se bat să prindă un loc pe listele primăriilor, chiar dacă lucrările de anvelopare a blocurilor se fac cu materiale proaste şi de mântuială.

După ce au pus o haină în plus, ca să facă economie, apoi şi-au pus centrală de apartament, ca să scape de teroarea gigacaloriei, românii traversează acum febra reabilitării termice.

Aproape două mii de blocuri din toată ţara aşteaptă să le vină rândul la anvelopare, ca să-si reducă consumul de energie cu cel puţin 25%, aşa cum s-a angajat România faţă de Uniunea Europeană. În tabăra celor care au trecut deja prin asta sunt peste 700 de asociaţii de locatari, unele dintre ele nemulţumite de calitatea lucrărilor, de lentoarea cu care se derulează sau de lipsa de transparenţă a primăriilor.

Nici auditorii energetici, producătorii de materiale sau constructorii nu sunt mulţumiţi de modul în care se lucrează la programul care ar fi trebuit să scoată din criză sectorul construcţiilor civile şi să ne facă mai eficienţi energetic.

Aceştia acuză faptul că licitaţiile au fost câştigate de firme agreate de primării, dar nepricepute în domeniul reabilitărilor, motiv pentru care lucrările sunt făcute prost, sau subcontractate. Se ajunge astfel să se folosească materiale ieftine şi proaste, iar izolarea termică să se reducă doar la o acţiune de faţadă.

Cei mai satisfăcuţi de situaţie sunt, totuşi, primarii şi oficialii din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care au avut pe mâini în acest program câteva sute de milioane de lei numai anul trecut, împărţite de regulă după criterii electorale sau culoare politică.

 

Cum sunt alese blocurile norocoase: “Se minte mult!”

 

Conform legii, ministerul trebuie să plătească 50% din costul reabilitării, primăriile 30%, iar locatarii restul de 20%. Din motive electorale, chiar dacă nu recunosc, mai mulţi primari au decis să arunce cu banii în populaţie, promiţând că subvenţionează şi partea locatarilor. În Bucureşti, de exemplu, locuitorii din sectoarele 1, 2 şi 5 sunt scutiţi de plata reabilitării, spre invidia concitadinilor din sectoarele 3, 4 şi 6 care trebuie să contribuie cu diverse sume ca să-şi îngroaşe pereţii.

Indiferent de metoda de plată aleasă, însă, primăriile manifestă aceeaşi lipsă de transparenţă în relaţia cu asociaţiile de locatari: nimeni nu ştie exact care e criteriul ce stabileşte ordinea reabilitării, fapt ce dă naştere la speculaţii. “Nu ştim cum se aleg blocurile, că am tot întrebat la primărie, am vrea să ştim şi noi măcar pe ce loc suntem? Am depus cererea de peste doi ani, am fost printre primii. Am auzit că în alea care s-au făcut stau nişte oameni de la primărie. Măcar dacă s-ar trage la sorţi, să ştiu că n-am avut noroc. Nu mă entuziasmez oricum, deşi Vanghelie ne-a zis că suntem în astea 300 de blocuri pe care le face anul ăsta, dar am văzut că se minte mult”, povesteşte Ileana Dragoman, administratorul unui bloc din sectorul 5.

Primăria sectorului 5 susţine, însă, că alegerea blocurilor s-a făcut astfel încât să le sară în ochi locuitorilor – pe marile bulevarde, la vedere. “Alegerea s-a făcut politic, adică pe criterii de propagandă, că să stimuleze şi alte asociaţii să se înscrie în program”, explică un oficial din primărie. Deoarece în ultimii ani asociaţiile nu s-ar fi înghesuit să se înscrie în program – până în 2009 locatarii trebuiau să plătească o treime din costurile lucrărilor – primarul Marian Vanghelie a decis să suporte din bugetul local şi partea cetăţenilor, şi aşa ar fi strâns cele peste 780 de cereri câte are acum.

În ciuda avalanşei de doritori, primăria n-a reuşit să dea gata prea multe blocuri în 2009. “Avem 30 de blocuri reabilitate, din care 16 la regim de gata”, s-a exprimat acelaşi responsabil din primărie. Pentru 2010, Vanghelie a promis că anvelopează peste 300 de blocuri, totuşi e tras înapoi de alocaţiile zgârcite de la minister.

Şi ceilalţi doi primari generoşi din Capitală au găsit aceeaşi explicaţie la acoperirea totală a cheltuielilor – sărăcia locuitorilor. “Pentru a debloca programul de reabilitare termică – mulţi dintre locatarii blocurilor nu au avut posibilitatea financiară de a acoperi costurile acestui program – la propunerea primarului Andrei Chiliman, Consiliul Local Sector 1 a hotărât să preia cheltuielile asociaţiilor de proprietari pentru reabilitarea termică a blocurilor”, zice purtătorul de cuvânt al celei mai bogate primării din Bucureşti, care a adunat astfel şi 800 de cereri de reabilitare de la asociaţii. Sectorul 2 îl întrece, însă, cu 960 de cereri care aşteaptă să fie miluite de primărie cu 50% din costul lucrărilor. Şi Neculai Onţanu tot la sărăcia locuitorilor a fost sensibil.

 

Ciocu’ mic, primăria plăteşte!

 

Gratis sau nu, oamenii tot dau buzna la reabilitare, stimulaţi de facturile mari la încălzire şi de zvonul cum că la ăia reabilitaţi căldura costă mai puţin. În sectorul 6 îşi aşteaptă rândul la reabilitare peste 500 de asociaţii şi alte 420 în sectorul 4, care e şi codaş la acţiune. Indiferent dacă plătesc sau nu cotă parte din reabilitare, asociaţiile sunt tratate la fel de primărie: nu au niciun cuvând de spus în alegera firmei sau la verificarea calităţii lucrărilor.

Administratorul mai multor blocuri din Berceni, Sorin Bran, explică de ce oamenii acceptă să plătească, dar şi de ce fac “ciocu’ mic” în faţa primăriei: “Dacă vezi că-ţi ajunge cuţitul la os cu facturile la încălzire, trebuie să faci ceva ca să economiseşti. La noi e ţigănie, toţi vor gratis. Dar şi dacă plăteşti 20% trebuie să ai pretenţii de 20% sau şi mai puţin, asta e!”.

Deşi admite că primăriile îi ignoră cu intenţie pe locatari, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat, Mihai Mereuţă, pledează pentru o implicare cu forţa a administratorilor: “Eu le-am spus asociaţiilor că e bine să-şi angajeze un diriginte de şantier ca să urmărească lucrarea. Ştiu că primăriile care plătesc toată suma nu sunt de acord cu asta, un primar a zis că nu vrea să se trezească cu toate asociaţiile pe cap la licitaţii, însă nu e corect să se plătească tot de primărie. Se risipesc fondurile care altfel ar putea să reabiliteze mai multe blocuri într-un timp mai scurt”.

 

E mai scump acolo unde e gratis

 

Mereuţă zice că programul astfel derulat va produce rebuturi pe bandă rulantă, care se vor vedea după prima iarnă: “O să fie un fiasco la calitate. Se fac lucrări proaste, avem reclamaţii din toată ţara. De exemplu, în sectorul 6 e primul bloc reabilitat care are deja probleme de infiltraţii la terasă. S-au plătit bani puţini, dar s-au făcut lucrări proaste. Unele asociaţii nu au vrut să semneze procesul verbal de execuţie, tocmai din cauza deficienţelor. În sectorul 3, de exemplu, preţul “mic” a ajuns 10.000 de euro pe apartament. E mai scump acolo unde totul e gratuit. În sectorul 1 există caiet de sarcini în care scrie clar că se cere  “sistem tip Baumit” deşi e ilegal”.

Ancuţa Bebe, administratorul blocului din Aleea Politehnicii – primul bloc reabilitat în sectorul 6 – admite şi nu prea deficienţele lucrării. “Avem nişte probleme la terasă şi la copertina unei scări, nişte infiltraţii, dar am făcut reclamaţie la primărie şi se va repara”, zice omul cu jumătate de gură, adăugând, totuşi, că reabilitarea asta le-a redus locatarilor facturile de încălzire cu peste 30%. Reabilitarea a fost făcută între decembrie 2007 şi ianuarie 2008 şi i-a costat pe locatari câte 85 de milioane de lei vechi de apartament. “Acuma constat că la unele sectoare plăteşte primăria tot. Era corect să fie gratuit la toată lumea”, zice totuşi domnul Bebe.

 

Sectorul 3 tace şi înghite

 

Nu la fel de mulţumită e administratora unui bloc din sectorul 3, la care reabilitarea tărăgănează deja din septembrie anul trecut şi nici acum nu e gata. Oamenii se află în conflict deschis cu firma care le-a placat pereţii, iar aceasta a decis să nu mai facă nimic până nu primeşte ceva bani, ca semn de armistiţiu. “Licitaţia a fost câştigată de firma Grant, dar lucrarea e subcontractată la firma Romconstruct, a domnului Turcu de la Dinamo. Nu s-au montat toate termopanele nici acum. Nu s-au făcut lucrările la terasă, totuşi firma ne ameninţă că nu mai lucrează până nu primeşte banii. Iniţial am semnat contractul pentru 9 miliarde de lei vechi – partea blocului -, şi acum au venit cu o suplimentare de 4 miliarde, pe motiv că ne schimbă ţevile din subsol. Dar noi le avem deja schimbate, nu au de ce să ne încarce cu preţul ăsta. Plus că 50% din apartamente aveau deja termopane. Nu ştim exact dacă preţul acestora ne-a fost scăzut din suma totală. Am făcut multe cărări la primărie ca să ne plângem, dar degeaba”, povesteşte administratora blocului din strada Barajul Sadului. Locatarii blocului nu au dorit, totuşi să le apară cazul în presă, de frică să nu supere primăria. “Dacă ne lasă aşa, cu lucrarea neterminată?”, şi-au motivat oamenii laşitatea, deşi admit că vor plăti cinci ani rate pentru partea lor de reabilitare. “Am aflat că ne costă 150 de euro/mp, iar în ţară costă 40 de euro/mp de reabilitare. Cinci ani vom plăti rate lunare fixe pentru partea noastră. Şi tot ni se spune că nu avem niciun drept să comentăm”, conchide o locatară din bloc.

În ciuda demersurilor oficiale făcute de EVZ, Primăria sectorul 3 ne-a tratat şi pe noi cu acelaşi sictir ca şi pe locatari. Este singura primărie de sector care a refuzat să ne comunice care e stadiul lucrărilor de reabilitare şi să comenteze situaţia reclamaţiilor. De pe siteul www.elicitatii.ro am aflat că primăria a scos la licitaţie lucrări de reabilitare în valoare de peste 400 de milioane de lei. Câştigătoare au fost trei mari firme: Grant (care a mai făcut nişte fântâni arteziene în sector), Tehnologica Radion (cunoscută mai mult pentru lucrări de infrastructură) şi ACM4. Conform contractului niciuna dintre firme nu are voie să subcontracteze lucrările.

 

În sectorul 2, reabilitare făcută pe frânghie

 

Nu toţi administratorii sunt, însă, intimidaţi de primărie. În sectorul 2, pe strada Grigore Moisil, blocul 13 face notă aparte printr-o culoare proaspătă contrastantă cu griul clădirilor din jur. Nu toate ferestrele sunt schimbate cu tâmplărie termopan, iar dacă priveşti pereţii exteriori vezi că au porţiuni vălurite. Iulian Georgescu, administratorul, zice că valurile se datorează “tehnologiei” aparte ce s-a folosit la placarea şi tencuirea blocului: alpiniştii utilitari au lipit şi ei plăcile de polistiren şi au întins adezivul aşa cum s-au priceput.

Normal ar fi fost ca firma Hydrosalt – care a câştigat licitaţia organizată de primăria sectorului 2 – să monteze schele exterioare şi să placheze corespunzător blocul. El spune că firma Hydrosalt a subcontractat lucrările la alte firme. “S-au tot schimbat firmele, pe noi cred că s-a făcut un experiment, s-a lucrat cu alpinişti care au produs cele mai mari deficienţe. Am reclamat la primărie de nenumărate ori, şi în scris şi telefonic. Nu ne-a luat nimeni în seamă, pentru că nu am plătit nimic. La finalul fiecărei luni se întocmea o situaţie a lucrărilor şi pe baza asta se plătea, dar pe noi nu ne-a întrebat niciodată primăria dacă suntem mulţumiţi, cum s-au făcut lucrările alea”, povesteşte administratorul.

Blocul a fost înscris în program încă din aprilie 2006, iar reabilitarea propriu-zisă a durat incredibil de mult. A început la 1 noiembrie 2008 şi nici acum nu e gata. “Mai sunt de pus glafuri la ferestre, de făcut nişte reparaţii la terasă, că nu se scurge apa, ci bălteşte, anumite zone de bloc nu au hidroizolaţia pusă, de exemplu pe terasele balcoanelor de la ultimele etaje, de la ghene, nu există termopane la balcoanele de pe faţă, dar există la cele de pe spate. Au spus că aşa e proiectul”, face un inventar administratorul.

Ce s-a întâmplat cu reclamaţiile? “Au rămas la dosar. La ei şi la mine. Niciodată nu s-a mai putut reveni, pentru că reclamam ceva la o etapă a lucrării, însă şi dacă ar fi venit de la primărie să constate, ar fi fost deja acoperit aspectul, dar n-a venit nimeni. De exemplu între plăcile de prefabricate ale blocului trebuiau curăţate rosturile de îmbinare, şi umplute cu anumite soluţii pentru izolare. Nu au făcut aşa. Am reclamat, dar ei între timp au pus plăcile de polistiren şi nu s-a mai văzut că rosturile au rămas neizolate. O să se simtă când o să intre apa. Nici plăcile de polistiren nu s-au aşezat bine, e posibil să se deterioreze în timp”, ne-a declarat administratorul Georgescu.

 

Dirigintele semnează ca primarul

 

Cât despre dirigintele de şantier, acesta a fost tot al primăriei, şi, după cum zice administratorul, a semnat ca primarul procesele verbale de recepţie a lucrării: “Dirigintele de şantier e de la primărie, şi am văzut hârtie semnată de el cum că blocul a fost spălat înainte de a se pune adezivul pentru plăci. Niciun strop de apă nu s-a dat pe bloc. Dar dirigintele a semnat că s-a spălat. Când le spuneam ceva alpiniştii spuneau că nu-i interesează, că ei fac ce le zice primăria. Sunt discuţii acum să suplimenteze suma, că zic că au făcut nu ştiu ce în plus, nu ştiu dacă au făcut, că nu am acces la documentaţie. Oricum, blocul nu e gata nici acum”, conchide Georgescu, care spune că nici vreo economie n-a simţit la facturi în iarna asta, comparativ cu cealaltă.

Primăria sectorul 2 nu recunoaşte că ar avea vreo reclamaţie în programul reabilitării: “Nu am avut reclamaţii cu privire la modul în care s-au executat lucrările de reabilitare termică la blocurile din sectorul 2. Instituţia noastră a angajat, cu contract, firme de consultanţă şi dirigenţie care urmăresc îndeaproape lucrările, atât cantitativ, cât şi calitativ”.

 

Cele mai scumpe reabilitări, în sectoarele 1 şi 3

 

Pretul mediu pe metrul pătrat reabilitat diferă de la o primărie la alta. În Bucureşti, la sectorul 1 licitaţiile au stabilit un preţ mediu de 100 de euro/mp, în sectorul 2 – 68 de euro, în sectorul 3, conform declaraţiilor unui administrator ar fi şi de 150 de euro/mp, iar în sectorul 6 de 85 de euro/mp. Sectorul 4 a refuzat să comunice preţul mediu pe motiv că nu-l poate stabili, iar în sectorul 5 de asemenea nu se ştie.

Ministerul a constatat că la nivel naţional s-a obţinut, în urma licitaţiilor reabilitări la un preţ mediu pe apartament de 3.500 de euro. Preţul depinde, însă, foarte mult de ce lucrări se fac în cadrul proiectului. În unele locuri se reabilitează doar faţada, se înclouiesc geamurile şi se izolează terasa, în altele se înlocuiesc şi instalaţiile commune de la subsolul blocului.

Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii, susţine, însă, că dacă lucrurile s-ar fi făcut temeinic şi la calitatea corespunzătoare din Europa, preţl real ar fi trebuit să depăşească 6.000 de euro/apartament.

 

SFATURI PENTRU ASOCIAŢII: Angajaţi un diriginte independent

 

Blocurile eligibile pentru reabilitare prin fonduri guvernamentale trebuie să fi construite între 1950 şi 1990. Auditorii susţin că mai mari probleme de izolare au blocurile construite în ultimii ani de comunism decât cele mai vechi. Asociaţiile de locatari care doresc să se înscrie în programul de reabilitare trebuie să depună o serie de acte la primăria de care aparţin. Înainte de asta însă, e bine să se documenteze temeinic asupra operaţiunii la care se înhamă.

•           Consultaţi site-urile Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat www.habitaturban.ro şi  al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului www.mdlpl.ro unde veţi găsi toată legislaţia în domeniu şi puteţi descărca formularele ce trebuie completate şi depuse la primărie.

Primăriile nu excelează, din păcate, la transparenţă în acest domeniu, nu afişează listele cu blocurile ce urmează a fi reabilitate, nici cu firmele care lucrează la ele.

În condiţiile în care legislaţia defavorizează asociaţiile şi nu le permite să se amestece în “treburile primăriei” atunci când alege firma de construcţii, sfatul Ligii Habitat este ca fiecare asociaţie să-şi angajeze un diriginte de şantier care să supravegheze lucrările şi să nu permită continuarea lor atunci când constată încălcarea normelor de calitate.

 

Citiţi mai mult: 

Constructorii despre reabilitare: Preţul cel mai mic, lucrarea de mântuială

Cum te convinge Negoiță să-ți reabilitezi blocul pe banii tăi

Economia de după reabilitarea blocului

Etichete: , , , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.