Cum intri, pe stanga, Bianca te ispiteste cu o acadea imensa, in culorile curcubeului, din care lipseste o muscatura mica. Fata are codite si niste ochi superbi. Nu si-i fereste din calea lanternei pe care i-o pironesti in fata. Iti sustine privirea si distrage atentia de la acadeau pe care esti tentat macar s-o mirosi, daca nu sa-i dai o limba, clandestin, pentru ca tot e intuneric si nu te vede nimeni.
Mai incolo, Madalina te asteapta cu coditele ei rasta gravitand in jurul capului ca niste tentacule de caracatita. Are un cercel mic in nas si niste ochi la fel de patrunzatori cu care isi impune cuvintele. Vorbeste despre cum si-a pus ea coditele intr-o punga, de la cel mai ieftin supermarket din Londra, si i le-a adus lui Vlad Petri, ca sa-i faca portretul.
Da, asta e, nu stiu la ce v-ati fi asteptat voi dupa introducerea asta, dar suntem in mijlocul unei expozitii inedite de fotografii. Autorul, Vlad Petri, si personajele lui „puse in formol” va asteapta diseara sa le vedeti, pipaiti, auziti, intelegeti.
Personajele
In incapere e bezna. Ti se da o lanterna la intrare si esti singur cu portretele si vocile lor care la un moment dat se suprapun, ca si cand toti oamenii din camera vor sa-ti vorbeasca in acelasi timp. Sunt 17 in total, cu tot cu autor. Dupa fetele cucuiete de la intrare vine bunica Onita, care tine in mana un bradut din plastic si vorbeste despre importanta rabdarii si credintei in drumul pe care il ai de parcurs in viata. E acompaniata de Marius, care tine intre degetele de la mana dreapta mecanismul fara carcasa al unei cutiute muzicale cu sunet diafan. Peste el se suprapun sunetele foarfecelor care-l tund pe Mihai, si claia lui de par negru si carliontat. Esenta intregii povesti e spusa de Doina, mama lui Petri, care da o explicatie neasteptata functiei medicale a stetoscopului pe care-l poarta la gat: un instrument ce te ajuta sa asculti povestea unui om, pe care el nu stie sau nu poate sa ti-o spuna prin grai.
Cam asa ceva a incercat sa faca Vlad Petri in expozitia lui tridimensionala. A fotografiat oamenii si le-a atasat apoi obiecte care-i definesc. Bianca si-a sacrificat acadeaua, Madalina – coditele, mama – stetoscopul, tata – ochelarii de scafandru, Ada – cercelul, bunica – ghemul pe jumatate tricotat. Maiestria trece dincolo de capacitatea artistului de a imortaliza in pixeli trasaturile prietenilor sau rudelor lui, pentru ca portretele alea sunt vii, te trag de mana, si daca tot n-ai inteles care e mesajul, iti soptesc la ureche ce au vrut ele sa spuna.
Autorul
Vlad Petri e la a doua expozitie foto. Prima a fost in 2001, cand inca era student la Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. Apoi s-a lasat furat de filmul documentar, dar a revenit acum la fotografie. Expozitia „Portrete vii” a pornit de fapt de la un mort, zice Vlad. Disparitia brusca a lui Andy, unul dintre prietenii cei mai buni, l-a pus pe Vlad in fata dorintei de a cauta modalitati sa-ti pastrezi prietenii aproape, chiar si dupa ce ei nu vor mai fi. „Ca si cand ai tine oamenii in formol”, zice Vlad. Asa ca a pornit, in 2008, sa-si „colectioneze” rudele si prietenii intr-un insectar. Pana cand i-a strans pe toti, a mai pierdut din ei pe drum. In momentul vernisajului bunica Onita nu mai e, fosta prietena a plecat la Paris, paianjenul din fanul ce-l inconjoara pe Dorel a fugit si el, la fel ca molia care-si facuse cuib in gemul galben de lana al celeilalte bunici, Medena.
Locul si ocazia
Expozitia „Portrete vii” e intr-o fosta hala a Postavariei Romane, din Pantelimon. Nu e un spatiu conventional artistic, asa cum poate multi sunteti obisnuiti, ci o expresie a vajnicei productivitati comuniste, transformata acum intr-o… productie a expresivitatii contemporane. In hala in care tesatoarele verificau calitatea stofelor ce aveau sa iasa pe poarta fabricii, acum se face arta vizuala si cinematografica, sub tutela unei asociatii culturale de care poate ati mai auzit – Make a point.
In seara asta, la 19.00, la poarta Postavariei din strada Morarilor nr 1, sector 2, lanternele va asteapta ca sa-i descoperiti personajele lui Petri. Va ajuta curatoarea Cyntia Canela si Vlad Voinescu, responsabilul cu sound design-ul. E deschis pana la 4 dimineata, pentru ca e Noaptea alba a galeriilor. Puteti inchiria o bicicleta de la intrarea in Parcul Tineretului (Liceul Sincai), ca sa vizitati cat mai multe din cele 40 de expozitii care va vor face noaptea mai frumoasa.
Daca nu reusiti sa ajungeti asta seara, portretele lui Petri va mai asteapta acolo pana pe 24 iunie, in fiecare zi de luni pana joi, de la 16.00 la 19.30. Mergeti cu toate simturile la voi, si cu mintea deschisa. N-o sa va para rau.
