Istericale

Manifest impotriva televizorului: Cine a mintit poporul cu televizorul il isterizeaza acum si-l manipuleaza ca sa-l mentina in starea de gloata dobitoaca, gata oricand sa sara la beregata vecinului, daca il banuieste de o felie de salam in plus la masa.

Ieri, pe ploaia aia torentiala, o iau pe mama de la dentist ca s-o duc acasa. Era cu o prietena mai tare de urechi. S-au asezat amandoua in spate si mama ma intreaba daca a picat guvernul. Zic nu. Prietena mamei nu aude: cum, cum? Zic n-a picat! Mama ii repeta cu veselie in glas: nu, nu, n-a picat! Aaa, bun, ne taie pensiile!, conchide prietena, si incep sa se hlizeasca amandoua.

Cu cateva zile mai devreme mama s-a certat cu vecina de peste hol, care e bugetara si ea si barbatul ei. Amandoi i-au sarit in cap intr-o zi, din senin, in timp ce ea le ducea niste coliva:

–         Ce ziceti doamna acuma ca va taie din pensie, va convine?

–         Pai nu-mi convine, dar decat sa nu mi-o dea deloc…

–         Cum, dar noua ne taie din salariu 25 la suta. 25 la suta mie, 25 la suta lui X (sotul) plus sporurile pe care nu le mai ia! Noi ce facem, cu ce mai platim masina? Ne dati dumneavoastra bani? Basescu al dumneavoastra, uite ce ne face….!

Mama s-a speriat, oamenii pe care-i stia de peste 40 de ani, de cand sta in blocul ala, carora le-a ingrijit mama (respectiv soacra) inainte de moarte, carora le da de mancare ori de cate ori face ceva special (ca ei sunt intelectuali, nu au timp sa gateasca), o atacau acum ca si cand ar fi fost Elena Udrea combinata cu Emil Boc si ceva din Videanu+Berceanu+Blaga.

Tot ieri, un cunoscut ma abordeaza pe messenger, indignat ca n-a cazut guvernul. Asa, si? Cuuum, ca nu te intereseaza ce se intampla cu oamenii, o sa moara pe capete, pensionarii, bugetarii, muicaaa! A murit cineva de foame pana acum?, il intreb. (Ca i-au intrebat astia pe romani ce o sa faca daca le taie pensiile/salariile taman intr-un supermarket, si evident n-ar fi zis unul ca o sa se descurce, toti se indignau cu carucioarele pline.) Omul era obsedat de faza cu foamea pentru ca lucreaza in alimentatie publica, si zice ca ii scad incasarile, ca n-o sa mai consume bugetarii si pensionarii. Pai o sa consume daca o sa le ceara mațu, iar daca le cere mațu, inseamna ca o sa se agite sa-si gaseasca de lucru. Pe el nu-l interesa ca sunt multi bugetari, pe care-i tine el in spate cu firma si impozitele lui, el voia musai sa cada guvernul. I-am zis ca nu ma intereseaza deloc zbaterea lui, pentru ca nu ma emotioneaza nici ipocrizia parlamentarilor care plang acum pe umarul pensionarilor. Ca 20 de ani niciunul n-a facut nimic, iar acum cand s-a spart buba toti tipa de parca numai Basescu ar fi bagat gheara in borcanul cu miere. Toti au urme pe la bot, dar da bine la imagine daca esti populist, chiar asa cu burta plina.

Omul s-a indignat si mai tare de discursul meu si m-a indemnat, ironic, sa ma duc la Cotroceni, ca da Basescu sampanie. I-am zis sa se duca el, daca e asa suparat, ca sa-l ia de guler pe Basescu si sa-l rastoarne naibii odata, ca sa se calmeze. Mi-a zis ca s-ar fi dus cu un glont pe teava, dar n-are pistol. Ghinion! In incheiere mi-a zis ca desi nu imi pasa deloc de semenii mei (!) cand o sa ma intalneasca pe strada o sa-mi dea o bucata din painea lui.

Ce vreau sa zic e ca lumea a luat-o razna si nu e nici de la criza, nici de la caldura. E de la televizor. Culmea e ca ii inteleg, pentru ca eram si eu aproape pe acelasi prag al isteriei, cand am luat decizia eroica sa nu ma mai uit la tocșouri si la emisiuni la care se bate apa-n piua aiurea, cat e ziua de lunga, despre cat de rau ne e, si cum o sa crapam toti, din cauza lui Basescu, Boc, Udrea&co.

Suntem o natie vaicareața, nu punem deloc osu la munca, dar ne lamentam, ne lasam influentati si isterizati de niste impostori, care castiga bani buni intoxicand creierele maselor, la televizor. Am facut o revolutie ca sa castigam libertatea cuvantului si acum unii abuzeaza de ea. Cine a mintit poporul cu televizorul il isterizeaza acum si-l manipuleaza ca sa-l mentina in starea de gloata dobitoaca, gata oricand sa sara la beregata vecinului, daca il banuieste de o felie de salam in plus la masa.

Nu va spun nici ca Basescu e bun, nici ca opozitia n-are dreptate, va propun doar sa faceti un experiment. Nu va mai uitati timp de o luna de zile la televiziunile de stiri. Cititi stirile seci pe internet (e la fel de gratis si mai putin alarmant), pe agentiile de stiri sau cel mult uitati-va la stirile ProTV. De departe sunt cele mai echilibrate – alea de la ora 19.00. Apoi procedati la urmatoarele ritualuri magice: cititi o carte, doua, trei. Plimbati-va, faceti sport, iesiti cu prietenii la o bere. Cand aveti timp iesiti din oras, descoperiti tara, locuri in care n-ati mai calcat. Mergeti la un film sau urmariti un serial, daca va place asa mult televizorul. Cascati urechile in jurul vostru si ascultati-i pe oamenii care fac ceva. Evitati-i pe vaicareți. Si mai ales nu intrati in polemica cu ei.  Nu veti castiga nimic, decat putina ura cetateneasca. Nu va consumati pentru lucruri care nu va stau in putere sa le influentati decat cel mult o data la patru ani, daca aveti noroc.

Nu disperati, n-o sa va simtiti mai bine imediat, nici problemele n-o sa dispara, dar incet, incet o sa va dispara din sange microbul care va apasa zilnic pe butonul ala de la telecomanda. O sa incepeti sa vedeti ca viata inseamna si altceva decat consum, tocșou, „moderatori” isterici, bani, nu sunt bani….

Nu va costa nimic sa incercati, si daca dupa o luna vedeti ca n-am avut dreptate, si ca voi tot mai bina va simtiti cu televiziunile de stiri in vena, inseamna ca va meritati soarta.

Etichete: , , ,

11 comentarii la “Istericale” Subscribe

  1. George Lacatus 17/06/2010 at 00:35 #

    Prietena mamei dvs., cea tare de urechi, e super-haioasa. Cred ca citeste mult :)) si nu se drogheaza cu Ciutacu-Gadea-Badea

    • Dollo 17/06/2010 at 02:13 #

      Daa, este, a trait si in Spania cativa ani, si se apropie vertiginos de 90. A invatat demult ca viata merita traita fara sa te plangi 🙂

  2. Xanaxdu 17/06/2010 at 12:47 #

    Dollo, imi place tare mult cum scrii, te-am descoperit de citeva saptamini si imi iau doza zilnica inainte sa incep lucrul (la privat, si nu pentru statul roman, ci mai la vest). Dar articolul asta putin putin ma dezamageste. Speram ca esti echidistanta (eu imi permit sa fiu, ca nu traiesc in Romania, si ii detesc egal pe toti). Dar din pacate te simt putin 'cu Basescu', si cum spuneam, asta ma dezamageste putin. Altminteri, ma recunosc in mai toate articolele tale. Ai virsta intre a mea si a surorii mele mai mari, si imi recunosc in tot ce spui trecerea prin tranzitie. Ca sa nu mai vorbim de articolele depre comunicarea ta cu mama (in cazul meu cu amindoi parintii), unde m-au chiar trecut fiorii din cauza asemanarilor.

    Deci, dincolo de partea cu Base, felicitari, eu iti sint o cititoare fidela.

    (O chestie care nu imi da pace: naibii se scrie cu doi i – inca o chestie pentru care admir articolele tale este ca sint impecabile ortografic, lucru foarte rar in zilele noastre. Asa ca m-a mirat scaparea asta)

    • Dollo 17/06/2010 at 13:36 #

      Multumesc pentru observatie, am corectat 🙂 Se mai intampla….
      In privinta dezamagirii tale, imi pare rau ca se intampla, dar nu pot s-o impiedic, se pare. Postul asta se voia unui de detasare fata de exact acest gen de dezamagiri. Generate de politica. Da, nu pot sa neg, am fost multa vreme sustinatoarea lui Basescu, incepand de pe vremea cand era la primarie. Atunci credeam ca e altceva, o gura de aer proaspat in canalul politicii. Faptul ca nu mai sunt (cam dupa jumatatea primului sau mandat), nu inseamna insa ca ii sustin pe ceilalti. Ci inseamna ca nu mai cred in niciun politician aflat pe oricare parte a ciolanului politic. Nici macar in Antonescu pe care l-am votat la presedintie, degeaba. De aici deriva si faptul ca nu cred ca acum suntem in rahat numai din cauza incapacitatii echipei lui Basescu de a conduce tara, ci din cauza efortului conjugat al tuturor, din ultimii 20 de ani. Inclusiv noi, cetatenii de rand, am esuat in a ne indeplini obligatiile fata de tara, nu numai politicienii. Prin urmare, in aceasta stare de fapt, in care eu consider ca din punct de vedere politic nu am nicio putere sa schimb ceva in tarisoara, am luat decizia de a ma detasa de lucrurile care ma isterizau. Asa inteleg eu sa supravietuiesc, sa rezist psihic in aceasta realitate pe care o traversam. Si le-am recomandat „reteta” mea si altora, pe care i-am simtit in pragul apoplexiei. Dinspre mine Boc/Basescu pot sa cada, sa stea acolo unde sunt, sau sa de duca naibii, pentru ca in situatia actuala nu cred ca e vreunul in parlamentul ala care ar putea sa faca minuni, sa aiba suficiente „cojones” ca sa ia masurile necesare sa iesim din rahat. Deci solutia sta la mine in cap si in maini, sa fac astfel incat sa-mi las viata cat mai putin influentata de disputele politice. Sper ca de data asta mesajul a fost mai clar 🙂 Oricum, multumesc ca ma citesti!

  3. Xanaxdu 17/06/2010 at 12:48 #

    'detest' trebuia sa fie mai sus

  4. Daniela 17/06/2010 at 13:48 #

    Cat despre finalul articolului tau (sfaturile) – AMIN! 🙂

  5. zing 17/06/2010 at 17:25 #

    of of of ce mai subscriu..

    si despre cum am crezut si eu in Base si-acu nu mai cred in nimeni, si despre cum am renuntat si eu de o buuuna bucata de vreme la TV (am renuntat chiar si la obiect in sine, l-am donat:D ) dar mai ales despre: "Evitati-i pe vaicareți. Si mai ales nu intrati in polemica cu ei"

    • Dollo 17/06/2010 at 18:02 #

      @Daniela – 🙂 da, admit ca aparent poate fi privita ca o moarte sociala, dar in realitate nu e, dimpotriva.
      @Zing – sa punem de o asociatie, un club ceva, al oamenilor liberi de televizor 🙂

  6. Gilbert 18/06/2010 at 01:25 #

    Nu faceţi şi o asociaţie a dependenţilor anonimi de TV? Please! M-aş înscrie chiar de azi…

    • Dollo 18/06/2010 at 12:00 #

      Pai pe meleagul frunzei de artar sigur ar trebui sa existe tot felul de asociatii din astea care sa te ajute sa-ti confrunti slabiciunile, Gilbert 🙂 Dar eu ma bazez ca atractiile naturale de acolo or sa fie mai tentante pentru tine decat o cutie cu un tub si un ecran pe care fug niste imagini moarte 🙂

  7. Xanaxdu 18/06/2010 at 13:02 #

    Dollo,

    Mersi de completari, m-am mai linistit. Acum te dimt cu adevarat 'de-a mea'. In familia mea, la alegerile la presedientie, fiecare din cei trei membri ramasi acasa (mama, tata, sora), cu votat alt candidat si se ironizau reciproc, constienti fiecare ca tot degeaba e. Mama spunea 'ma duc la vot sa anulez votul lui tata', iar sora-mea spunea ca 'hai sa il votez pe asta, ca de-astia pina acum nu am mai votat'. Sincera sa fiu, de afara, de unde sint (si unde nici prin cap nu mi-a trecut sa votez – btw, uite o chestie interesanta pentru un jurnalist: ca sa fi putut vota, ar fi trebuit sa ma inregistrez in prealabil, si daca nu ma insel, trebuia si platita o taxa; modica, e adevarat, dar cum ramine cu dreptul la alegere garantat de Constitutie), eu tot sper sa vad ziua in care romanii fie nu se vor duce la vot in numar suficient, fie vor merge dar isi vor anula voturile in masa. Nu pricep si pace de ce Romanul are impresia ca musai trebuie sa il voteze pe unul din cei de pe liste. Daca ii detesta pe toti, de ce nu pune stampila in afara numelor? Sau cum a facut un amic, cind trebuia ales intre Iliescu si Vadim: i-a stampilat pe amindoi- de multe ori…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.