Sa facem Romania! Inca o data

Doua firme de salubrizare constiincioase din Bucuresti n-au reusit sa tina pasul cu orasenii nesimtiti, care s-au distrat „pe cinste” de ziua lor

Va spuneam asta vara de ce cred ca “Let’s do it Romania” e un mare bulshit, enervata de mizeria de pe plaja si de cacatii din apa marii. Mi-am intarit impresia, la „Zilele Bucurestilor”, unde doua firme de salubrizare, destul de constiincioase, n-au reusit sa tina pasul cu nesimtirea orasenilor.

Au fost, in Bucuresti, trei zile de „distractie pe cinste”, cum le place reporterilor de TV sa spuna. Nu vorbim de oameni care merg la iarba verde, de manelisti iubitori de gratare si insetati de cultura, care in asa-zisa lor lipsa de educatie polueaza natura patriei cu sticle din plastic sau pungi goale. Vorbim de oraseni precum duduia care a stat azi in fata mea la masa, si care se uita scarbita in jurul ei cand s-a asezat pe bancheta din lemn pe care mai statusera cateva zeci de mancatori de mici inainte. Acolo, in buricul Capitalei, duduia a gasit cu cale sa doseasca farfuriile lasate de altii, sub masa, pe principiul „sa bagam gunoiul sub pres”. Putea sa le dea mai incolo, si sa-si inghita micii, lasand farfuriile la vedere pentru gunoierii care ar fi ajuns, in cele din urma, si la masa noastra. Asa le-a dat ocazia celor care au venit dupa ea sa calce in mustarul si resturile de paine din farfuriile bagate de ea sub masa. Si ca duduia au fost destui, de vreme ce sub mesele la care se mancau mici in Piata Constitutiei erau resturi de parca lumea s-ar fi batut cu farfurii pline pana atunci.

Duduia poza in fiinta educata, cu limbaj elevat. S-a asezat, i-a comandat prietenei ei cativa mici, a aruncat farfuriile de pe masa pe jos, si-a sters mainile cu servetele umede si parfumate, apoi s-a apucat sa-i tina predici prietenului, despre importanta masticatului pe ambele parti, ca sa nu-ti dezvolti neuniform muschii … . La plecare, toti trei au lasat farfuriile din care au mancat, pe masa. Pentru ca pe farfurii mai ramasesera niste resturi de mici, un cersetor a venit sa le ia.  Duduia, sensibila la suferinta umana, a scos 5 lei din geanta si i-a dat cersetorului, intrebandu-l inainte daca ii e foame.

La doua mese distanta statea, cu capacul deschis, ditamai tomberonul. Probabil numai zece la suta dintre mancatorii de mici din Piata Constitutiei si-au dus farfuriile la tomberon, dupa ce au mancat. Restul le-au facut sa dispara de pe mese, maturandu-le cu coatele. Doi lucratori de la Romprest, firma de salubrizare din sectorul 1, incercau sa adune de pe jos resturile de mici, mustar si pahare de bere, dar nu faceau fata fluxului de clienti care treceau prin fata gratarelor de la City Grill.

Acelasi comportament „civic” si pe cheiul Dambovitei, la spectacolul organizat de Red Bull, bautura care iti da aaaripi… Competitia de obiecte zburatoare si traznite a adunat pe malul apei mii de bucuresteni curiosi. Cei mai multi au baut bere sau Red Bull si s-au descotorosit de ambalaje printre picioarele celorlalti, desi aproape fiecare copac avea atasat un cos de gunoi. O alta firma de salubrizare – Rosal – se chinuia sa stranga in timp real mizeria si aici. Degeaba.

Cand ai cosuri de gunoi la nas, si oameni care strang dupa tine eu zic ca nu exista nicio scuza. Singura explicatie e nesimtirea, iar singura solutie ar fi sa facem Romania, intr-adevar, dar nu curata, ci inca o data. Poate ne iese mai buna.

Stiu cativa dintre cititorii mei care dupa asta imi vor zice din nou ca vad prea mult mizeria, si prea putin distractia. Pentru ei am cateva poze de la distractie, ca sa vada ca n-am fost doar cu ochii dupa gunoaie 😛

Etichete: , ,

4 comentarii la “Sa facem Romania! Inca o data” Subscribe

  1. Oana B. 21/09/2010 at 19:51 #

    Ei, Dollo, romani ipocriti intocmai ca Duduia isi vor pune manusile la Marea Debarasare. Toti vor fi cu bun-simt in ziua de curatenie generala, mai ales ca se da la TV; apoi isi vor vedea de bunele obiceiuri. De aia zic eu Let's Bulshit Romania!

  2. Daniel 22/09/2010 at 21:07 #

    Ce nu inteleg eu este cum naiba cei care mananca la McDonald`s (evident, nu chiar toti…), dupa ce termina isi duc tava si o golesc la tomberonul ala special ? Cum au facut astia de au insuflat/impus un astfel de comportament ? De ce acolo romanul debaraseaza resturile proprii si in alta parte e un animal ?

    Sa fie o chestie de imitatie vazand la altii ? Dar atunci de ce nu se aplica si atunci cand ii vad pe cei de langa ei, de exemplu, la iarba verde, ca strang si pleaca cu gunoiul ?

    • Dollo 23/09/2010 at 14:03 #

      Da, e o intrebare pe care mi-am pus-o si eu. O fi admiratia romanului fata de ce e american…

Trackbacks/Pingbacks

  1. avemblog.net - 19/09/2010

    Sa facem Romania! Inca o data | Dollo News…

    Doua firme de salubrizare constiincioase din Bucuresti n-au reusit sa tina pasul cu orasenii nesimtiti, care s-au distrat „pe cinste” de ziua lor….

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pur și simplu Norvegia

16

Impresii de călătorie din Norvegia, încă o țară care nu suferă vreo comparație cu România.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român