Info Point, pe țigănește

„Este niște d-astea, ca să întrebi unde vrei să mergi și nu știi!”

Am descoperit azi, pe la Unirea, două cabine noi, portocalii, ca de telefon, la care probabil că în curând se vor putea informa turiștii. Cum niciuna dintre cabine nu vorbea, n-avea etichetă, panou explicativ, iar ecranele erau stinse, m-am învârtit în jurul lor, ca cățelul, le-am pozat, și în cele din urmă am întrebat-o pe țiganca de vindea flori în zonă, ce e cu noutățile?

„Este niște d-astea, ca să întrebi unde vrei să mergi și nu știi!”, m-a lămurit țiganca. Ahaaa, adică informații pentru turiști, zic!? „Da, da, așa!”, confirmă ea. Cică alaltăieri le-au pus ăștia de la primărie. Să vedem când le-or da drumul unde ne îndeamnă să ne ducem, dacă nu știm 😀

Etichete: ,

4 comentarii la “Info Point, pe țigănește” Subscribe

  1. Ana 25/02/2011 at 20:55 #

    Am vazut si eu asa ceva si nu doar la Unirii, dar am crezut ca sunt cabine telefonice, nu m-am apropiat sa le studiez.

  2. Daniel 28/02/2011 at 03:15 #

    Domne….nu fiti carcotase…..o cabina de-asta exista si la Titan in intersectie , la gura de metrou !!! Eu, sincer, am sperat sa fie eco-toilet…….le-ar fi mult mai utile turistilor straini…… :))))))))))

    • Dollo 28/02/2011 at 15:05 #

      Daniel, budă fără ușă le oferi tu oaspeților? 😛

  3. Daniel 28/02/2011 at 15:34 #

    Daca lor nu place, las` ca o sa le placa boschetarilor…!!!
    Pe cat pariem ca odata intrat in cabina aia dai fuga cand iesi direct la loto sa tragi un loz ?!? :)))))))

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.