Bridesmaids – umor de dame

Când ești „out of love”, faci haz de necaz. Și chiar îți iese ;)

Aseară m-am delectat cu o comedie neașteptat de bună, judecând după coperta deloc încurajatoare a filmului. Bridesmaids era pe toate autobuzele, în iunie, când am fost la Londra (am adus-o bine aici, nu? de când așteptam să mă dau și eu mare că am fost la Londra:P). Abia se lansase în cinematografe. Dar când vezi o adunătură de femei blazate, îmbrăcate în roz+o mireasă acră, nu-ți vine neapărat să te duci la filmul ăla. Le ai și tu pe ale tale, nu?

Ei bine, fetelor – și băieților – dacă n-ați văzut filmul, vă rog eu să-l vedeți. E foarte amuzant. Are niște personaje atât de bine construite, încât uneori e suficient să le vezi mutra, nu-ți mai trebuie poante ca să râzi. Nu e genul ăla siropos de comedie romantică, în care ea – femeie de carieră și de „succesuri” – rămâne cu el după ce trec prin încercări dramatice, iar dragostea, ca și binele, învinge înainte de genericul de final.

Deși, da, și ăsta are happy end. Dar până atunci, mamă ce de stereotipuri ironizează. Are niște scene de un umor nebun, nici nu știu pe care s-o aleg acum, dar îmi vine în minte aia în care după un prânz la un restaurant brazilian se duc la cel mai exclusivist și simandicos magazin de rochii de nuntă. Când erau înțolite mai bine, le vine la toate să dea afară ce au mâncat. Cufureală și vomă din aia necontrolabilă. Să vedeți fața vânzătoarei, care le trimitea la budă peste drum, ca să nu-i strice ei prețioasa budă, și fața disperată a celei mai „bărbate” domnișoare de onoare, care, pentru că n-a mai prins loc pe budă, și-a suit curul mare în chiuvetă. Asta după ce râgâise sănătos când au intrat în magazin. Neprețuite, vă spun.

Eu una am râs aseară de mi-am făcut vecinii invidioși 🙂

Ah, iar tipa asta din rolul principal – Kristen Wiig – e o actriță foarte bună. Și se pare că e și una dintre scenariste. Nu știu dacă am mai văzut-o pe undeva, dar merită toți banii. Demonstrează că atunci când ești „out of love” compensezi din plin cu simțul umorului. Ceea ce nu se poate spune despre multe femei 😉

Etichete: , ,

2 comentarii la “Bridesmaids – umor de dame” Subscribe

  1. blo 12/09/2011 at 22:08 #

    :)) dap, ai uitat de mireasa din mijlocul strazii :))

    • Dollo 13/09/2011 at 09:23 #

      O, da, chiar pe rochia aia făcută de renumitul designer francez… :))

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Hai păpușă sexoasă, bagă!

primaria

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.