Bridesmaids – umor de dame

Când ești „out of love”, faci haz de necaz. Și chiar îți iese ;)

Aseară m-am delectat cu o comedie neașteptat de bună, judecând după coperta deloc încurajatoare a filmului. Bridesmaids era pe toate autobuzele, în iunie, când am fost la Londra (am adus-o bine aici, nu? de când așteptam să mă dau și eu mare că am fost la Londra:P). Abia se lansase în cinematografe. Dar când vezi o adunătură de femei blazate, îmbrăcate în roz+o mireasă acră, nu-ți vine neapărat să te duci la filmul ăla. Le ai și tu pe ale tale, nu?

Ei bine, fetelor – și băieților – dacă n-ați văzut filmul, vă rog eu să-l vedeți. E foarte amuzant. Are niște personaje atât de bine construite, încât uneori e suficient să le vezi mutra, nu-ți mai trebuie poante ca să râzi. Nu e genul ăla siropos de comedie romantică, în care ea – femeie de carieră și de „succesuri” – rămâne cu el după ce trec prin încercări dramatice, iar dragostea, ca și binele, învinge înainte de genericul de final.

Deși, da, și ăsta are happy end. Dar până atunci, mamă ce de stereotipuri ironizează. Are niște scene de un umor nebun, nici nu știu pe care s-o aleg acum, dar îmi vine în minte aia în care după un prânz la un restaurant brazilian se duc la cel mai exclusivist și simandicos magazin de rochii de nuntă. Când erau înțolite mai bine, le vine la toate să dea afară ce au mâncat. Cufureală și vomă din aia necontrolabilă. Să vedeți fața vânzătoarei, care le trimitea la budă peste drum, ca să nu-i strice ei prețioasa budă, și fața disperată a celei mai „bărbate” domnișoare de onoare, care, pentru că n-a mai prins loc pe budă, și-a suit curul mare în chiuvetă. Asta după ce râgâise sănătos când au intrat în magazin. Neprețuite, vă spun.

Eu una am râs aseară de mi-am făcut vecinii invidioși 🙂

Ah, iar tipa asta din rolul principal – Kristen Wiig – e o actriță foarte bună. Și se pare că e și una dintre scenariste. Nu știu dacă am mai văzut-o pe undeva, dar merită toți banii. Demonstrează că atunci când ești „out of love” compensezi din plin cu simțul umorului. Ceea ce nu se poate spune despre multe femei 😉

Tags: , ,

2 Responses to “Bridesmaids – umor de dame” Subscribe

  1. blo 12/09/2011 at 22:08 #

    :)) dap, ai uitat de mireasa din mijlocul strazii :))

    • Dollo 13/09/2011 at 09:23 #

      O, da, chiar pe rochia aia făcută de renumitul designer francez… :))

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român