… cu melcii voștri!

Tandrețe cu borduri noi. În București

Borduri noi și melci în crengile uscate ale gardului viu, plantat astă iarnă. Asta crește în sectorul 3, la domnul primar Negoiță. Pe ăia de la primărie am ajuns să-i înțeleg: au firme de fabricat și pus borduri, normal că pe asta ne cheltuie banii. Toată vara și toamna mi-au găurit creierii înlocuind toate bordurile din cartier. Dacă ar avea firme de produs aliaj dentar ne-ar pune plombe gratis la toți. Contra voturi, firește.

Dar pe melcii ăștia zău dacă-i înțeleg. OK, ne-am înghesuit să ne cățărăm toți pe creangă. Suntem sus, am ajuns la capăt. Now what? Nu vi se pare că seamănă un pic cu românii? Lipsiți de orice strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung?

***

A, și la Unirea au apărut azi niște litere de plastic pe care suntem chemați, noi bucureștenii, să le umplem cu tandrețe, într-o campanie făcută de ciocolata Milka. Cică s-a constatat științific că dacă suntem mai tandri suntem și mai fericiți. Fiți tandri, mă, nu mai spargeți semințe pe bancă în parc!

Etichete: , , , ,

21 comentarii la “… cu melcii voștri!” Subscribe

  1. Ana 23/09/2011 at 17:51 #

    Si totusi, ce pun in literele alea? Ambalaje de Milka?

    • Dollo 23/09/2011 at 19:33 #

      Uof, nu ești deloc tandră 😛 Alea se umplu cu tandrețe, măi, vor fi ca un barometru de tandrețe, tandrețometru, dacă pot să zic așa. Bagi niște mesaje tandre pe site-ul lor și hop, crește nivelul în literele alea… vezi, de asta e nevoie de tandrețe! Ca să știi data viitoare.

  2. broantza 24/09/2011 at 00:41 #

    tandretzometru, ai? in limba astora de aici, i s-ar spune „marketing brainfart” 🙂

    • Dollo 24/09/2011 at 09:27 #

      Categoric o brainfart, dar tandră să fie :))

  3. Ioana 24/09/2011 at 22:47 #

    Iuui, asta imi aduce aminte ca „pe vremea mea”, prin generala, ne cereau sa adunam melci, nu stiu de ce. Imi explica mie buna-mea ca se mananca, dar credeam ca isi bate joc de mine 🙂

    • Dollo 25/09/2011 at 09:15 #

      Si intre timp ai mancat melci? Ca eu n-am incercat inca, desi mi-am tot propus…

      • Ioana 26/09/2011 at 22:32 #

        Caca maca, is ca niste zgarciuri mai moi, nu as mai manca a treia oara 🙂

        • Dollo 27/09/2011 at 02:27 #

          aha, deci un fel de rapane, că din alea am mâncat la 2 Mai

  4. Glass and IRon 25/09/2011 at 10:32 #

    Strategia exista ! Atat doar ca este indeplinita cu o viteza … de melc.
    Cand te misti rapid (precum, sa spunem, vestul) ai impresia ca melcii (precum, sa spunem, românii) stau, fara o viziune de perspectiva. Gresit ! Viziunea exista, acolo, in universul lor incet, dar „vitezomanii” o percep ca pe o stagnare. Nu mai priviti „melcismul” din perspectiva imediata … ceva trebuie lasat de facut si generatiilor viitoare, nu ?
    Pe mine ma mira altceva : in mod normal bordurile, fiind din beton, granit, ar trebui sa aiba o viata mai lunga decat cea a unui melc … aiurea ! pana sa parcurga melcul lungimea unei borduri se si trezeste ca are alta sub el ! 🙂

    • Dollo 26/09/2011 at 09:35 #

      Strategia o fi la nivel individual și doar la unii. La nivel național nu există, în afară de un soi de plan de dezvoltare care e făcut că așa ne-a cerut UE, dar nu prevede ce avem noi de gând să fim când vom fi mari.
      Aia cu bordura schimbată înainte să se prindă melcul e mișto 😉

  5. Xanaxdu 26/09/2011 at 14:21 #

    Repede am mers sa caut OrasulTandretii.ro (ca asa vad eu ca ar scrie in poza), si Goagalul mi-a returnat dupa cum urmeaza:
    http://www.businessmagazin.ro/actualitate/orasul-tandarei-supranumit-beverly-hills-al-gangsterilor-tigani-de-catre-presa-britanica-8274805
    Adevarata tandrete 🙂

    • Dollo 26/09/2011 at 16:10 #

      Ce știe Goagăl ce-i tandrețea 😉 Site-ul ăla există și e plin de mesaje tandre, gen „esty cea mai buna sora si u sty asta si sa nu uity niciodata ca Te Yubesc Mult pooop suryoara mea cea mare” … e?!

      • Xanaxdu 26/09/2011 at 18:08 #

        kare-y lynku-l, ca vrea-u shi eu sa skriu ce-va?

        • Xanaxdu 26/09/2011 at 18:19 #

          btw, de cind cu reclama asta cu vacuta tandromana/tandrofila, mi se intoarce stomacul pe dos cind ma gindesc la ciocolata Milka…

          Asta a propos de counter effects ale advertisingului.Chiar discutam recent cu cineva despre advertising in Ro. El (MArketing Manager) se dadea mare si tare a propos de ce sume enorme se cheltuiesc in publicitatea din Ro, si ce bine merge piata care are scopul de a crea „brand awareness”. Si i-am dat contraexemplu pe Apple si alde Steve Jobs: ati vazut reclame cu toptanul la teveu la Ipad, Iphone, Ipod? Pai nu prea, si cu toate astea cita omenire isi doreste i-uri de-astea… (nu fac reclama mascata, eu nu am produse de-ale marului muscat, voiam doar sa subliniez diferenta de concept de marketing).

          Si firma mea arunca milioane de euro in bugete de marketing pentru reclame TV, si cu toate astea numarul clientilor pentru produsele noastre de banking scade vertiginos. Ce folos ca avem asa un brand awareness de succes, incit 95% din populatie cind aude numele nostru stie cine sintem si ce facem? Ca sa conclud, uneori am impresia ca Marketingul, la fel ca si HR-ul, e plin de blonde (barbati si femei)…

          • Dollo 26/09/2011 at 19:47 #

            Păi dăduseră ăștia de la Brat săptămâna trecută o statistică cu cine dă cea mai multă publicitate în media. Pe primul loc erau companiile de comunicații (Orange în cap de listă, firește), apoi vânzătorii de mașini parcă și băncile. Deci numai cumpărături de primă necesitate. Apoi, pe locul 4 veneau cosmeticele și abia după supermarketuri, alimentare, îmbrăcăminte etc. Acuma, nu știu exact cum e cu blonzii din Marketing, dar probabil că merg mână în mână cu blondele din „piar”, că doar de regulă împart birourile 😉 PR-istele nu reușesc încă să depășească faza de organizat conferințe de presă și stresat ziariștii cu comunicate insipide, deși nici măcar ele „piarizdele” nu citesc publicațiile la care insistă să apară comunicatul. E drept că nici clientul nu știe ce să ceară sau are un buget pentru cheltuit pe o anumită firmă, cu dedicație, de la șefu.

        • Dollo 26/09/2011 at 19:38 #

          urlă tandrețea în tine, ha? :))
          http://orasultandretii.ro/

          • Xanaxdu 27/09/2011 at 11:51 #

            La fel si in Ungaria – tocmai am vazut statistica la conferintaanuala de brainwash a firmei: se bateau sefii mei cu caramida in piept ca sintem pe locul 6 la sume cheltuite pe reclame TV in Ungaria, dupa doua firme de telefonie mobila, o alta banca, un supermarket si Garnier. Si ei erau foarte fericiti cu asta :), desi cu o prezentare inainte isi smulgeau parul din cap ca scade numarul de clienti care ne cauta…

  6. Ana 27/09/2011 at 21:02 #

    Referitor la ciocolata Milka, la Penny au de joia trecuta si pana maine inclusiv Milka la 2.99 lei. Din cea produsa in Germania, pentru Germania.

    Si in acelasi timp au Milka produsa pentru Romania la 3.79 lei.

    • Dollo 27/09/2011 at 21:24 #

      Și care-i mai bună?

      • Ana 27/09/2011 at 22:43 #

        Nu am incercat inca nici una din cele nemtesti, stau cuminti pe unul din rafturile biroului. 🙂
        Una din ele (cea cu martipan in ciocolata cu extra cacao) nici nu are corespondent la noi. O sa dau verdictul saptamana viitoare. 🙂

      • Ana 29/09/2011 at 17:43 #

        A nemtilor [e mai buna].

        A noastra e mai dulce si are un gust de pasta de alune prea puternic.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai