Un șalău tânăr și viguros a pus de o orgie culinară cu niște ciupercuțe și câteva măslinuțe, sub o păturică de aluat fraged. Invidios, un bacon porcos s-a insinuat pe margini, și i-a învăluit într-un iz picant de usturoi, ceapă și alte mirodenii erotice. Rezultatul… un film sexy care se urmărește cu gura căscată, și se umezește din când în când cu un vin bun.
***
Mama a văzut rețeta într-o revistă, dar, creativă cum o știți, a transformat-o mai pe gustul ei. Și a ieșit o nebunie care ar putea să dea pe spate și pe cel mai înverșunat opozant al peștelui. Pentru că deși are pește inside, are și bacon, și ciuperci, și măsline și… o grămadă de mirodenii.
Să le luăm pe rând. A cumpărat foile de plăcintă din comerț. Nicio pretenție aici. La fel și șalăul.
A jupuit șalăul de piele și i-a scos oasele, adică șira spinării și ce mai era vizibil printre, și a obținut așa două felii sănătoase de cărniță albă de șalău.
Într-o tigaie a călit o ceapă, o mână de ciuperci tăiate cubulețe, câteva felii de ardei gras roșu și verde, niște măsline fără sâmburi, feliate și ele, a pus o linguriță de pastă de usturoi, mirodenii (cimbru, busuioc, mărar) și după ce au fost gata (călite) le-a așezat după cum urmeză:
– pe jumătate din foaia de plăcintă a pus un strat format din felii de bacon (luat gata feliat din comerț ca să fie uniform și subțire);
– peste bacon a așezat un rând de pește;
– peste pește a pus umplutura de legume călite;
– peste legume, alt rând de pește și la final altul de bacon;
– în final a tras deasupra restul de jumătate de foaie de plăcintă, învelind ca o păturică aranjamentul de mai sus.
A uns o tavă cu ulei, a uns și foitajul pe deasupra cu niște ou bătut și a presărat niște sare de mare, așa de impresie artistică, și a băgat totul în cuptor pentru 50 de minute. Când a arătat ca în poză l-a scos afară, a așteptat vreo jumătate de oră ca să se răcească, apoi l-a tăiat.
Vă garantez că rezultatul a fost minunat. Gust de bacon, amestecat cu ciuperci, ușoare urme de usturoi și pește, într-o pânză fragedă de foitaj. Cu un pahar de vin verde alături. Poftă bună!
P.S. Hai, că e sâmbătă dimineață, dați fuga la piață și băgați coada în baltă, după un șalău proaspăt 🙂
peste cu porc. hmm.. ciudata combinatie. te cred ca a iesit bun, dar parca n-as combina pestele cu porcul…
Ei, doar așa, niște felii subțiri de porc, restul pește 😉
Placinta asta cu salau pare buna…
Dap, e bună rău.
Eu sunt un „inversunat opozant al pestelui” … dar ce povestesti tu aici pare foooarte bun:)) Iarasi m-a facut mama ta sa mai citesc o reteta !!
Totusi, ce e cu paharul de vin verde de la final ?!
Vinul verde portughez e un vin alb spritat, cam ca sampania, dar mai light, se bea vara in special cu peste, fructe de mare, chestii din astea acvatice 🙂 Am scris despre el la postarile despre Portugalia.
Imi ploua in gura, zau asa .. misto de tot.
Nu e nicio baltă prin Timișoara? 🙂
Colegul de camera a mancat si el? In opinia mea, el este etalonul ca acest preparat ii da cu curu-n sus chiar si pe cei carora nu le place pestele.
Colegul de cameră nu a mâncat nici gomboți, așa că nu-l mai lua ca etalon, că ăia ți-au plăcut parcă 😉