Care-i capul familie tale? Și cum se închină el?

Dacă îi deschideți ușa recenzorului trebuie să știți să răspundeți la multe întrebări „de cultură generală”: cine e capul familiei, ce etnie sau religie aveți, de câte ori ați fost căsătorite, doamnelor. Dacă nu, sunteți pasibili de amendă

Dacă nu știți să răspundeți la întrebările astea ar fi bine să vă gândiți până pe 20 octombrie, când recenzorul o să vă bată în ușă. Dap, stimați conaționali, ne numără și pe noi statul, așa cum au fost numărați până acum cam toți europenii din Uniune. Am scris aici mai multe despre euro-recensământul de anul ăsta, dacă vă interesează. Acum vreau să vă povestesc niște picanterii de la primul curs de instruire a recenzorilor, la care am fost azi. O să fiu recenzor, am uitat să vă spun. Deci, dacă stați în sectorul 3 există mari șanse să vă bat în ușă peste două săptămâni. Vedeți cum îmi deschideți 😉

 

Cum se plătește un recenzor?

Așadar, sala de festivități a unui liceu din București a fost azi plină de niște loaze. În general pensionari arțăgoși de vreo 50-60 de ani, șomeri mofturoși, studenți și niscai casnice. Până să intrăm în sală ne-a descurajat un ins de vreo 50 de ani, cu alură de întreprinzător de succes, pe motiv că banii ăia promiși la înscriere (vreo 650 de ron) ar fi impozabili și că în realitate dacă rămâi cu 400 de ron în mână la final e bine.

Că el a făcut două recensăminte până acum, și că e greu, domnule, completezi milioane de fișe, centralizatoare, e bătaie de cap mare, pentru bani puțini. Un mare gheșeft pe care statul îl face pe seama noastră, a „furnicuțelor” care vom bate țărișoara din poartă în poartă și banii nu ne vor acoperi măcar pingelele. Bașca mâncarea, care el s-a dus adineauri la nu știu ce împinge tava din zonă și a dat 25 de lei pe un șnițel cu o salată, deci dacă mănânci de 25 de lei într-o zi în care ești plătit cu 50 de lei impozabil, ce-ți mai rămâne și ție? Ce mai, îți venea să-i plângi de milă lui, și ție, și să pleci dracu de acolo cât mai ai timp și nu te înghite sistemul ăla hrăpăreț ca să te pună la muncă pe de-a moka.

Dar dumneavoastră ce căutați aici, dacă e așa rău, totuși? – îl întreb eu curioasă. Ee, păi vreau să pun o întrebare și plec, nu stau. OK

Intrăm, cum spuneam, sala plină de oameni. Cred că eram vreo 300 cel puțin. Ni s-a dat la fiecare câte un plic cu formulare, unele completate, de model, altele goale, și un soi de ghid de completare. La catedra sălii stăteau două doamne de la Institutul Național de Statistică (INS), care urmau să ne școlească. La final, ni s-a spus, dăm un test. Adică ne recenzăm, singuri, completând formularele goale. Cine dovedește că a priceput ce i s-a spus, are șansa să devină recenzor sau recenzor șef.

Doamnele de la INS explică din prima treaba cu banii. Pesemne că la precedentele instructaje asta a fost prima întrebare. Statul plătește 50 de ron pe zi, brut, timp de 15 zile pentru recenzori și 18 zile pentru recenzorii șefi. Din total se oprește impozit 16%, în cazul pensionarilor, plus șomaj și pensie, în cazul celorlalte categorii profesionale. Adică încă vreo 11% în total, deci faceți și voi socoteala. Cu vreo 5-600 de ron tot rămâi în mână, chiar recenzor fiind (adică vreo 100 de euro). Pentru zece zile de recenzat 100 de familii (câte zece pe zi), și alte câteva de centralizat rezultatele zic că nu e de colo. Mai ales dacă ești „un biet pensionar” sau un pârlit de șomer. Adică sunt bani pe care-i iei, nu-i dai. Eu așa am gândit când m-am înscris. Bașca neprețuita experiență de a interacționa cu oameni și a vedea ce gândesc ei despre asta. La mine asta a contat mai mult, ca să nu avem dubii. Dar zic că nici banii nu-s de lepădat, pentru unul care oricum n-are ce face.

Ei bine, jumătate de oră după acest anunț sala a vociferat și fiert pe tema banilor. De parcă am fi avut de-a face cu niște pițipoance de Dorobanți, care nu se dau jos din pat decât de la mia de euro în sus, au început să plece din sală diverși. Vreo zece în primă fază, apoi pe rând câte unul-doi. Unii aveau un motiv mai serios. Li s-a spus că dacă sunt mame în concediu maternal sau șomeri în plată, trebuie să opteze, iau banii de la recensământ timp de două săptămâni și-și suspendă plata șomajului sau a concediului maternal sau preferă să stea acasă degeaba și să încaseze șomajul. Au preferat varianta a doua. „Păi ceee, să mă apuc eu să umblu acum să suspend șomajul… !” zicea o cucoană de vreo 40 de ani.

Printre plecați a fost și insul cu șnițelul de la început, care a pus întrebarea esențială: venitul de la recensământ mi se cumulează cu pensia? Da, a zis aia de la INS. „A, atunci am plecat. Mai bine pun termopane la negru, că mă plătesc mai bine, și fără impozite!”.

 

Cum ar vrea șomerul român să-i vină banii acasă

După ce s-au ales leneșii, au rămas mofturoșii:

– dar se lucrează și în week-end? aa, și duminica? – da
– dar cine ne plătește transportul până acolo? – acolo unde? că vi se alocă o zonă compactă, să zicem un bloc sau două sau o stradă cu case…

– dar dacă sunăm recenzorul șef, cine ne plătește telefonul? – oricum trebuie să mergeți zilnic la circumscripție unde stă recenzorul, dacă nu vreți să-l sunați

– dar banii se dau abia după încheierea recensământului? păi și noi ce mâncăm până atunci? – asta era o tipă elegantă care pretindea că nu are niciun venit. „sunt întreținută de mama care e pensionară. Vreți să spuneți că mama trebuie să mă întrețintă și pe perioada recensământului, până ne dați voi banii?” Da.

Bun, am depășit și faza banilor, sala a rămas cam jumătate, iar parte din cei rămași erau deja nervoși. A început instructajul propriu zis. Formularele în sine nu sunt în chineză. Dacă le citești atent și-ți folosești un pic materia dintre urechi nu e mare filosofie să știi cum să le completezi. Mai ales că atunci când ne-am înscris ca să fim recenzori ni s-au cerut ceva dovezi de studii, cum ar fi măcar BAC-ul, da?

Formularele sunt cam anacronice, după părerea mea, dar nu ar trebui să pună probleme de completare.  Ei bine, nu vă imaginați ce multe întrebări prostești au venit din sală. femeia ara de la INS care a răspuns cu răbdare la toate e un om cu foarte multă răbdare.

Cucoane neatente, dar care știau ele mai bine despre ce e vorba, puneau cele mai idioate întrebări cu putință, de regulă fix după ce tipa de la catedră explica răspunsul. Era una care a reușit să enerveze aproape toată sala cu insistențele ei. Dar la numărul de etaje ce trecem, dar la numărul de nivele, dar dacă e un chiriaș în casă, ce formă de proprietate trecem, dar dacă fiica mea e studentă ce trec la ocupație… Asta în condițiile în care absolut toate întrebările ei aveau răspuns fix în formularul pe care ea îl ținea în mână, era de ajuns să-l citească. Tot ea, enervată că toți din jurul ei erau deranjați de stilul ei de a o întrerupe pe aia de la INS, a început să ne admonesteze: dar ce, eu am întrebări, întrebați și voi, cine vă ține?

 

De ce e interesat statul de femeile recăsătorite

E drept că anumite aspecte din formularele alea sunt total inepte, după părerea mea, în sensul că nu ar trebui să fie statul interesat de așa ceva, dar majoritatea celor de acolo nu de acele lucruri inepte se legau, ci de lucrurile banale și absolut logice.

Și acum să zicem de alea ilogice. De exemplu, fiecare casă va trebui să aibă cel puțin trei formulare de completat: unul pentru locuința în sine (caracteristicile ei), unul pentru gospodăria din locuința respectivă și câte unul pentru fiecare persoană din locuința respectivă. Mai concret, dacă avem o casă în care locuiesc două cupluri (tată mamă, fiu+noră) și ei se declară că sunt două gospodării distincte, vor trebui completate: o fișă pentru locuință LC, două pentru gospodării G și patru pentru persoane P. Dacă din casă mai face parte și o soră plecată în străinătate de peste un an se mai completează o fișă pentru ea, cu simbolul M etc.

Nu intru în detalii din astea, o să vedeți fiecare când vă calcă recenzorul. Ce mi se pare mie aiurea sunt următoarele chestii:

– în formularul privind gospodăria se cere foarte clar să se bifeze cine e capul gospodăriei. Cucoana de la INS a explicat ce înseamnă acest cap: „nu trebuie să fie persoana care câștigă cei mai mulți bani, ci persoana identificată în gospodărie ca fiind capul. De exemplu, poate că bărbatul aduce mai mulți bani, dar femeia decide cum se cheltuie, deci ea e capul”. Bun, la ce îi trebuie statului să știe cine e capul la mine în casă? Dacă vrea să știe cine e capul, de ce nu are o rubrică și pentru gât, că știți cum se zice la români, bărbatul e capul, dar femeia e gâtul și-l întoarce cum vrea ea. Pe urmă, în cuplurile moderne poate că chiar nu se mai pune problema așa. Eu nu pot să zic cine e capul la mine în casă, de exemplu, pentru că de regulă decidem împreună. Stăm să ne certăm acum pe cine e capul când vine recensământul? Apropos, dragă, să știi că de data asta când am completat formularul m-am trecut pe mine capul, ca să știi 😀
– a doua chestie aberantă e în formularul P, privind persoana. Acolo există rubrici privind căsătoria ce trebuie completate numai de femei. Adică bărbații nu sunt chemați să bifeze câte căsătorii au avut, în schimb femeile da. WTF, ca să mă exprim neaoș. Adică de ce n-ar trebui să bifeze și bărbatul de câte ori și-a tras-o cu acte?

– apoi, ce m-a enervat, deși oarecum mă așteptam la asta, a fost faptul că formularele P gata completate, ca model, aveau trecut la religie, ghiciți ce? Ortodox, firește. Deși fiecare plic avea câte două-trei formulare P completate în diverse moduri, niciunul nu avea altă religie la rubrica asta așa de sensibilă.

Cineva a pus întrebarea – cum trece o persoană atee? Și i s-a spus să scrie atee, pur și simplu. Iar eu am întrebat cum treci o persoană cu altă orientare sexuală. Și mi s-a spus că o treci cum vrea ea să se declare 😀 Apoi a completat: „pe noi nu ne interesează care e adevărul, ci cum vrea persoana să se declare. De exemplu, dacă el spune că e român, la etnie, dar se vede pe fața lui că e rom, îl treceți român, pentru că persoana respectivă va semna pe formularul de recensământ, pe proprie răspundere”.

 

P.S. Poza e făcută pe furiș, cu telefonul. Nu aveam voie să iau acasă formularul completat de ei. Dar mă puteți crede pe cuvânt că așa era, cum arată poza asta neclară.

Tags: , , , , ,

67 Responses to “Care-i capul familie tale? Și cum se închină el?” Subscribe

  1. Ioana 06/10/2011 at 22:41 #

    Uite mai draga ce-l intereseaza pe statul roman, capul gospodariei. Sunt sigura ca are o gramada de impartasit cu europenii pe subiectul asta, de mare actualitate si tendinta arhi-moderna. Impreuna cu ortodoxia ma-sii, normal.

    • Dollo 07/10/2011 at 09:28 #

      Da, e ciudat că pe formularul recomandat tuturor statelor de către Eurostat nu există întrebarea privind religia. Eu cel puțin n-am găsit-o. Dar cred că au pus-o toți, că-i mănâncă în cur să știe.

      • Xanaxdu 07/10/2011 at 10:35 #

        Acum in Octombrie se face recensamint si in Ungaria, si pot spune ca este intrebarea despre religie, Mai pot spune si ca s-a creeat un grup pe fb in Ungaria, care ieri avea peste 17000 de ‘likes’, care cere aderentilor sa se declare ‘cavaleri Jedi’. Chiar vorbeam azi cu Omul, ce sa ne declaram la religie cind ne vine recenzorul…
        Nu stiu in Ro, dar aici se pot completa formularee le si pe net. Grupul amintit mai sus le cere aderentilor sa nu completeze pe net, ca atunci nu pot opta pentru „Jedi”, si musai sa completeze varianta pe hirtie…

        • Dollo 07/10/2011 at 18:27 #

          de aia la unguri tine o luna, nu zece zile ca la noi, ca voi aveti libertatea sa va recenzati online. la noi nu s- a descoperit inca Internetul, iar in posta cica nu are incredere INS-ul : D

  2. mircea 06/10/2011 at 23:46 #

    Au completat ei fiindca ortodox e un cuvint pe care nu orice recenzor stie sa-l scrie. Pariu?

    • Dollo 07/10/2011 at 09:29 #

      după cum arătau ăia cred că asta știau să scrie, fie că puneau cs în loc de x 🙂

  3. Ioana 07/10/2011 at 00:01 #

    Mi se pare uluitor ce scrie prin manual la intrebarea aia cu uniune consensuala. Adica daca am acelasi domiciliu cu un cetatean de sex opus musai sunt in uniune consensuala, fie ca recunosc, fie ca nu ? Si intrebarea aia cu scopul stabilirii la domiciliul actual: munca, studii, refugiat etc. Pai mie nu mi se aplica nici una din variante, am venit aici ca asa mi s-a pus piticul in momentul ala, n-am venit sa fac ceva anume. Dar la „altele” scrie de ospicii, sanatorii si alte alea. Ce fac daca nu corespunde nici una din variante ?

    • Dollo 07/10/2011 at 09:33 #

      Păi nu e musai, la întrebarea despre uniune poți să răspunzi cu nu. Iar la gospodărie poți să completezi două formulare, o gospodărie a ta, și una a lui 🙂 Cică se acceptă asta cu gospodăriile diferite chiar și în cazul căsătoriților, dacă soții spun că împart cheltuielile pe din două. Chiar dacă aveți aceeași reședință. La scopul stabilirii, na, bifezi și tu pe ăla pentru care s-a dovedit că ai ajuns aici, respectiv să muncești, dacă asta faci acum… Din ce rezulta ieri pe ei îi interesează să aibă niște cifre, li se cam rupe dacă reflectă realitatea sau ba.

      • Ioana 07/10/2011 at 10:27 #

        Nup, eu declar altele. Muncesc ca sa traiesc, dar nu e scopul traiului meu aici. Nu pot sa declar asa ceva, pentru ca nu este adevarat.

      • Ioana 07/10/2011 at 10:27 #

        Iti multumesc pentru ideea cu gospodaria separata. Asa o sa fac.

  4. Escu 07/10/2011 at 00:18 #

    Ohh..abia astept sa bata la usa…sa le dau peste cap foile :)))

    • Dollo 07/10/2011 at 09:34 #

      anarhistule!

  5. Ioana 07/10/2011 at 00:38 #

    Si de ce as declara compania si mai ales punctul de lucru unde obisnuiesc sa trudesc ? si universitatea absolvita, inclusiv facultatea ? daca apar oficial prin registre, stiu deja. daca nu, n-o sa declar ca lucrez la negru, daca nu-s cu desavarsire idiot.

    • Dollo 07/10/2011 at 09:35 #

      Ni s-a spus să asigurăm populația că datele colectate sunt în scop statistic, nu vor fi folosite nici ca să fie oamenii trași la răspundere, nici ca să li se ofere niște drepturi. Deci, ori spui la recenzor, or te spovedești la popă, secretul tău e păstrat cu aceeași sfințenie 😉

      • Ioana 07/10/2011 at 10:28 #

        Si daca il tin pentru mine, e pastrat si mai cu sfintenie, ca sa zic asa 😀

        • Ioana 07/10/2011 at 10:31 #

          Ca sa nu mai spun ca e strict pentru statistica, dar are CNP-ul meu, care ma identifica foarte precis. Siiiigur ca da.

  6. Saturnine 07/10/2011 at 01:31 #

    Ce aiurea. Cum adica carei religii considera persoana ca-i apartine? Ateiste? Aia nu-i religie. Cel mai corect ar fi „Nici uneia” dar aia nu e = ateista. Ce mai, de asteptat. Nu stiu unde au disparut formularele acelea cu toate cultele recunoscute+alte religii+ateu+fara religie+nedeclarat. Bastards!

    • Dollo 07/10/2011 at 09:37 #

      Nu au dispărut, există celelalte variante de răspuns în manualul recenzorului, și după ce omul răspunde, recenzorul codifică răspunsul conform manualului. Asta e prost că nu prea ai cum să verifici dacă te-a codificat corect.

      • Ioana 07/10/2011 at 10:26 #

        Eu nu semnez formularul pana nu vad cu ochii mei codul 30. Eu scriu ateu si aia ma trec ortodoxa, bleah.

  7. Igor Antip 07/10/2011 at 02:04 #

    Vine recensamintul peste noi. Inafara de treaba cu religia, limba, etnia, unde poti declara ce vrei sau nimic, mai e o abordare in care unii trebuie sa minta orice ar spune si nu au „voie” sa nu declare. O persoana care traieste „in concubinaj” cu mai multe persoane e obligata sa declare… doar una dintre ele!!! Cu restul ce se intimpla? Si pe care o alege „la declarat”??? Mai complicat e cind o „gospodarie” e formata, de ex, dintr-un barbat bi, unul gay, o femeie hetero si una lezbi. Care se fut si „gospodaresc” impreuna. Care dracu e declaratia pentru o astfel de situatie? Sau in gospodariile „poliamoroase”??? Sint cacalau de situatii reale in tara in care doua surori traiesc cu acelasi barbat sau doi frati cu aceeasi femeie. Recensamintul asta e un cacat. Si de ce trebuie dat CNP-ul????

    • Dollo 07/10/2011 at 09:39 #

      Păi se întâmplă ca în cazul ălora cu mai multe facultăți. A fost o întrebare din asta, pentru că fișa are doar un singur loc de completat la studii. Și aia de la INS a spus că o trece pe una dintre ele, care vrea el. Așa și cu concubinii 🙂 CNP-ul îl cere pentru că „există un HG care stipulează asta”. Ăsta a fost răspunsul tipei. Recunosc, și asta e o tâmpenie, dar ei motivează că de fapt cu ocazia asta vor să corecteze și registrul național al populației, pe care îl deține poliția.

      • eugenie 07/10/2011 at 18:05 #

        cum adică trec doar o facultate? păi pot crede în numeroşi zei şi Dumnezei, pot avea licenţă, masterat, doctorat, studii post-doctorale, iar asta se poate repeta la multe alte rubrici. e stupid că de fapt tot ce vor să afle – că au o ţară de ortodocşi (sau ortodoxi? :P), cu studii medii.. bleah!

        • Dollo 07/10/2011 at 18:15 #

          nu e loc decat de o facultate, un master si un doctorat, daca faci mai multe e pe riscul tau;)

  8. eugenie 07/10/2011 at 07:53 #

    cred că trebuie să îmi repet în fiecare seară, timp de zece minute, „recenzorii nu au nicio vină” 😛

    • Dollo 07/10/2011 at 09:40 #

      Nu au, sunt doar niște „furnicutze” 🙂

  9. Luke 07/10/2011 at 09:57 #

    O intrebare:
    vedeam in ultima vreme discutii despre codurile pentru ateu. Totusi, ne intereseaza pe noi codurile, trebuie sa verificam asta cand vine recenzorul acasa sau doar sa scrie A-T-E-U?
    Mersi

    • Dollo 07/10/2011 at 15:38 #

      nu prea ai cum sa te asiguri, doar daca stii codul si-i ceri recenzorului sa-l completeze de fata cu tine. altfel el trebuie sa scrie ce spui tu pe linia punctata, iar codul il poate trece la finalul zilei, impreuna cu recenzorul sef

      • Ioana 07/10/2011 at 15:44 #

        stim de la ASUR: 30 ateu, 29 fara religie, NU 28 care inseamna alte religii 😀

      • Luke 07/10/2011 at 15:46 #

        codul il stiu, in fine mai caut o data daca era 99/30 sau cum era.
        asta voiam sa stiu…pot cere sa completeze codul in fata mea si este obligat sa o faca? as face asta la cea mai mica intrebare a lui/ei chiar si ceva de genu „esti sigur?”

        • Dollo 07/10/2011 at 18:23 #

          categoric, el e obligat sa treaca tot ce zici tu, altfel nu semnezi la final

  10. Glass and Iron 07/10/2011 at 12:20 #

    De conducere „bicefala”, astia nu au auzit ?

    M-am uitat „peste” formular … sunt cateva chestii care, la prima citire, pot fi trecute la capitolul „ciudatenii”. Dar eu nu stiu cum arata „formele” in care vor fi „turnate” aceste informatii. Poate ca daca as sti, nu mi s-ar mai parea „ciudat”.
    Oricum, nu merge sa fii „necooperant” fiindca este egal cu „contravenient”.
    Si, oricum, este cazul sa stim cati mai suntem si de care …

Leave a Reply

Oldies but goldies

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.