Articles
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
06/02/2026
-
Onoare de taximetrist
01/02/2026
-
Ultimul preț care a ucis povestea
19/01/2026
-
Primul an de expat, realizări și perspective
24/12/2025
-
Cum să înfrunți un dictator. Și alte vise umede, jurnalistice
26/11/2025
-
15 ani cu pisica Toshiba și relația cu alte animale
13/11/2025
-
Valea Loarei și foștii ei bogați
07/11/2025
-
Parcările de la Mont Saint Michel și câinii din Saint Malo
31/10/2025
-
Ultimul preț care a ucis povestea
19/01/2026
-
Onoare de taximetrist
01/02/2026
-
Cum a ratat domnul Jean de la Sorbona ocazia de a rămâne filosof
06/02/2026
-
Tiberiu Buzenchi: Am stat la coadă pentru a ridica medicamentele de...
-
Mmmaria: Cand l-am citit a doua oara pe Twain (cu ochi de a...
-
Nicoleta Pascu: Un institut medical de renume mondial și un repre...
-
Dollo: Și eu care mă bazam pe tine să ne zici de la fi...
-
Elena Halmaghi: Am citit fiecare cuvânt de aici. Nu am terminat d...
-
Dollo: Da, eu mă refeream la clădire, că așa primele ...
-
Florin: De fapt, n-a fost construit de comuniști. Pistele...
-
Dollo: Păi da, asta e rețeta de succes în toate :)...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 21 martie 2026, ora 20.00, discutăm „Casa amintirilor” de Yeal van der Wouden. Clubul se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cărțile și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2025-2026
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”




































Foarte frumos! dar tot poza cu Toshiba e cea mai tare :))
dap, viata fara ea ar fi mai trista:)
M-ai omorat :)) Ador strugurii si nucile 🙂
Si mi-e dor de Dunare. N-am mai vazut-o de multi ani…
noi am tot vazut Dunarea vara asta. cred ca putem numi 2011 anul Dunarii
Ati plecat cu Toshiba sau i-ati adus recolta la pachet :)) Are gusturi interesante pentru o pisica :)) Tomi nu gusta altceva decat parmezan ras si ton, dar numai in suc propriu, nu in ulei. In rest, mancare pisiceasca de regim.
Toshiba a stat acasa, dar are grija sa verifice tot ce gustam noi. aici doar a mirosit, nu si-a inmuiat mustatile 😉 tonul ii place si ei, dar in sos tomat
Faine poze!
Cu bacul ala am fost si eu de citeva ori… acum vreo 20-21 ani.
pai dupa cum arata e posibil sa fie tot ala;)
Vai, ce nostalgie m-a lovit! Platouri pătrățoase din sticlă ca alea din imagine mi-am cumpărat și eu de la Kaufland, la set de 4. Nu le foloseam niciodată pentru că nimeni nu merita să mănânce din ele (nici chiar eu). Până anul trecut. A venit cineva la mine și am servit-o cu tort rămas de la ziua mea. Mi-am pus și mie o bucată, ca să fim chit. Apoi am spart ambele farfurii înainte să ajung cu ele la chiuvetă ca să le spăl.
Pe ultimele două chiar că nu le mai folosesc, mi-e de ajuns să le scot din când în când din cutie și să mă uit la ele. Oare mă caută cineva de la Spitalul 9?
Da, eu am un serviciu întreg dar nu le prea folosesc pentru că sunt incomode. În afara farfurioarelor mici, pe cele mari cred că nici nu le-am scos din cutie.