Diseară mănânc nemțește

Ceva gătit de domnul cu cuțitul lung care amenință un biet ardei gras, galben de frică.

Dacă se ridică ceața și se va ridica și avionul, diseară voi mânca ceva făcut de domnul din imagine, care bănuiesc că e bucătar la restaurantul Essen fassen, în Berlin.

Vă țin la curent, dacă nu mă satur dau o fugă până în Alexanderplatz și iau un currywurst de la arabul ăla de astă vară, cu cartofeln prăjițăn și cu o bere Berliner, of cours 🙂

Să fiți pe fază zilele astea, că vă povestesc despre muzeul și arhivele Stasi, despre Foreign Office-ul german și despre cum e viața prin redacția Berliner Zeitung. Cică pe acolo ne duc în vizită. Și, firește, sâmbătă vă spun și dacă vin acasă pe scut sau sub scut 😀

Oricum ar fi, tot vin, că nu mă ține nimeni acolo pe cârnați și bere, din păcate.

Etichete: , ,

6 comentarii la “Diseară mănânc nemțește” Subscribe

  1. Liviu Filip 22/11/2011 at 12:40 #

    Pofta buna! Cat am stat in Germania, imi placea kebabul facut la ei. Era chiar mai bun decat kebabul din Turcia. Dupa aia am aflat ca kebabul din Germania era facut din carne expirata:(. Fii atenta cu currywürst-ul! Daca tot esti in misiune, afla reteta de Kartoffelsalat a celor de la Winzenzmurr daca tot treci pe la arhivele Stasi! Asta in contul datoriei pe care o are Germania fata de Romania si nu vor s-o plateasca.

  2. Xanaxdu 22/11/2011 at 12:40 #

    Daaaa, Dollo, chiar voiam sa intreb ce mai e cu premiile alea. Sper sa vii pe scut, bafta, tin pumnii !

    • Kitana 22/11/2011 at 14:36 #

      nu, trebuie sa vina SUB scut!!!! bafta!

      • Xanaxdu 22/11/2011 at 15:56 #

        Da, ai dreptate, SUB scut! Dar eu ma gindeam la desenele animate cu Asterix si Obelix, unde seful lor (Vercingetorix? parca) e purtat de gali mereu in picioare PE un scut, de unde isi da cu parerea la treburile urbei 🙂

        • Liviu Filip 22/11/2011 at 16:43 #

          Uf copii, ati loat-o razna cat am lipsit:) Dictonul era „CU scut, sau pe scut”. Acu nu cred ca spartanii veneau de la lupta cu scuturile in cap, banuiesc ca aveau umbrele in caz de ploie. Si intradevar, pe scut veneau victimele, nu e ceva tocmai de dorit la altii:). Acum intradevar, Atrix si Obelix sunt cronici la fel de importante ca scrierile lui Plutarch, numai ca nu la desenele animate/benzile desenate respective vroia Dollo sa faca referire. Cred.

  3. mircea 22/11/2011 at 18:02 #

    Bafta!
    A, si pofta mare!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.