Începe transhumanța până în Mongolia

Dacioții pleacă cu Miorița în Mongolia. Veniți de vă luați adio de la ea sau ieșiți-le cu plin înainte, pe traseu. Următoarea oprire e Festivalul de jazz de la Gărâna, unde Miorița o va arde intelectual înainte de startul raliului din Praga ;)

Sătulă de atâta dramă și indecizie națională, Miorița își ia lumea în cap și ne părăsește. Cei trei „ciobănei”, despre care vă spuneam că au de gând s-o ducă până în Mongolia și s-o lase acolo, își iau avânt mâine dimineață, din fața Casei Presei Libere. Dacă vreți să le urați drum bun sau să le puneți ceva în traistă, pentru drum, mai aveți câteva ocazii.

Mai exact, joi 12 iulie pleacă de la București, de la ora 9. Se opresc la Gărâna Jazz Festival timp de trei zile, apoi o iau spre Praga, unde pe 17 iulie se dă startul oficial al raliului umanitar până în Mongolia.

În drumul spre Praga băieţii se vor opri în câteva oraşe mari, pentru a se întâlni şi cu prietenii din ţară care îi urmăresc. Programul va fi așa: pe 12 iulie, în drum spre Gărâna Jazz Festival, vor face câte un scurt popas în: Piteşti, Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Reşiţa. La ieşirea din ţară către Praga, adică pe 14 iulie, vor trece prin Timişoara.
Pe 18 iulie, la întoarcere, se vor opri în Arad, Petrila (unde îl vor vizita pe Ion Barbu, cel care le-a desenat tricourile), Târgu Jiu şi poate Sibiu. Vor anunţa din timp pe site-ul www.freemiorita.ro şi pe pagina lor de Facebook, www.facebook.com/dacioti, orele la care vor ajunge în fiecare oraş enumerat.

Dacă aveți cu ce, ieșiți-le și voi cu plin înainte, acum cât mai suntem o democrație, că cine știe cum ne găsesc peste două luni când se întorc 😉

P.S. La Gărâna o să fiu și eu zilele astea, așa că dacă vreți să bem o bere în acorduri de jazz, strigați după mine. Ori Dollo, ori „tipa cu Toshiba”, că mai nou așa mă abordează cititorii care mă văd live 🙂

Tags: , , , , ,

7 Responses to “Începe transhumanța până în Mongolia” Subscribe

  1. Gogu 12/07/2012 at 00:17 #

    Io tot zic ca baietii astia-s aburitori cu cei 12 kiloEuroi ai lor. Dar ma rog, daca i-au strans, sa-i pape cu satisfactie.
    Sunt atatia care pleaca inspre Mongolia si n-au parte de asa publicitate, de asa tam-tam. Care stau cu morcovu’ de nu-i se mai vad nici frunzele cand trec peste o groapa si masina scartzaie.
    Uite, spre exemplu baiatu’ ala de-a plecat pe motocicleta si-a ajuns si pe Discovery, Mihai Barbu. La el situatia era si mai namoloasa ca daca pica de pe dansa, dracu’ si cu vreo 5-6 tatari ridicau monstru’ de 200kile de jos. Suprapunand damful asta al imaginatiei cu realitatea ca pe drum te-ntalnesti cu 2-3 masini pe zi iese o situatie la care nici in cosmarele alea cu transpiratii reci nu prea indraznesti sa te gandesti. Ma-ndoiesc ca el a avut 12 kile de moneda europeana ca doar a vandut kilometri ca sa nu plece cu chimiru’ gol.
    Oricum, ce-a fost, a fost, ce-o fi, o fi! Cu gandu’ bun si Sefu-al-Mare inainte.
    Si la sfarsit c-am ajuns sa ne pupam si sa ne uram de bine, sa le urez si-una sa mearga bine cu drumul lung.
    https://www.youtube.com/watch?v=EtbuUlSGXzc

    • Dollo 12/07/2012 at 07:06 #

      Păi n-au reușit să strângă banii ia, merg mai mult pe banii lor plus alte câteva mici donații. Și sunt destul de conștienți ce-i așteaptă, dar ce vrei, bărbatul secolului 21 trebuie să ducă și el bătăliile lui 😉 Probabil că după ce se vor întoarce vor ajunge și ei la Descoperi și pe alte media, că știi cum e, după război…

      • RC 12/07/2012 at 07:33 #

        Au bani numai de dus, carevasazica? :))

        • Dollo 12/07/2012 at 07:42 #

          da, când or ajunge acolo or să facă niscai comisioane ca să strângă bani de întors 🙂

    • eugenie 18/07/2012 at 02:04 #

      băieţii sunt prieteni cu Mihai Barbu, cel care a mers în 2009 cu motorul până în Mongolia. el a strâns bani, dar s-a şi împrumutat, ceea ce este oarecum şi povestea Dacioţilor. oricum din cei 12.0000 de euro au plătit deja vize, maşina, pregătirea cât de cât a Daciei şi multe altele. dincolo de partea de aventură şi distracţie este un raliu umanitar şi, nu în ultimul rând, un drum care se face cu steagul României la vedere, cu o maşină românească şi cu marea dorinţă de a arăta că se poate.

  2. umoristu 12/07/2012 at 08:45 #

    Drum bun:) M-am intilnit in 2008 in kazachstan si uzbekistan cu participanti la editia de atunci:)

  3. Motanul 12/07/2012 at 16:12 #

    Poate nu se mai intorc. Poate cer azil politic in Mongolia cand afla rezultatele referendumului:).

Leave a Reply

Oldies but goldies

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

Scrisoarea pe care n-a mai primit-o Eugen Ionescu

dosarul-profesorul

Povestea profesorului Ion Nițulescu – un „element dușmănos” față de orânduirea socialistă – și a delatorilor săi, dintre care numai securistul șef mai trăiește azi bine mersi, măncându-și pensia într-o vilă somptuoasă chiar în satul natal al victimei sale

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.