Foamea din Piața Vitan

Vânzătoarele din Piața Vitan sunt insistente, cicălitoare, practică o matematică bancherească și nu știu să dea restul. Când ieși de acolo ai senzația că ai fost jefuit și supus la perversiuni.

Ieri am făcut pentru ultima dată cumpărături în civilizata Piață Vitan, despre care v-am mai povestit deja de câteva ori. Am plecat de acolo cu o vânătă, un dovlecel, patru ciuperci, un kil de cartofi, unul de castraveți și două legături de verdeață. Total 17.50 lei. Și cu o senzație de greață generată de foamea din ochii vânzătoarelor care nu știau cum să te mai facă la bani și la cântar.

Prima vânzătoare, de la care am luat totul mai puțin ciupercile, mi-a testat vigilența matematică socotind că dacă adună 2.70 lei de la cartofi cu 4.80 de la vânătă și dovlecel (da, zici că erau cultivate pe lună, fiecare în capsula ei specială) îi dă 9.50 lei. Când i-am atras atenția că pe vremea mea 2 și cu 4 făceau 6, nu 9 s-a scuzat și a cântărit din nou cele două legume pe care le-am luat ca să fac un ghiveci. Până la urmă la cântar a ieșit cum a vrut ea, și cred că și-a scos pârleala și la castraveții pe care mi i-a vândut cu 5.50 kg de zici că erau trufandale de primăvară. Plus cele două legături de mărar și pătrunjel = 15 lei. Roșii nu vreți? Nu!

La tipa cu ciupercile a fost așa: mi-a cântărit patru ciuperci mari, care costau 2.50 conform cântarului. I-am dat 5 lei și a ieșit de după tejghea să-mi dea și marfa și restul. Avea 2.50 lei în mână, dar uitându-se la mine mi-a pus moneda de 5 lei în mână și a zis: „patru și cu un leu cinci, restul dumneavoastră. Ia uite, am venit cu două hârtii de un leu, oare de ce?”

Poate pentru că 2.50 cât costă ciupercile și cu 1.50, cât mi-ați dat rest, nu face 5 lei, zic.

A, da, ia te uită, m-am zăpăcit!, zice ea și-mi dă și leul celălalt, cu părere de rău. Și nu, nu erau zăpăcite de clienți, dimpotrivă. E o tristețe în piața aia mereu. Probabil că tot cartierul o fi ajuns la concluzia la care am ajuns eu azi. Nu merită să te duci la piață și să pleci de acolo cu senzația că ai fost jefuit. Cinstit, cred că dacă mai zăboveam un pic printre tarabe mă taxau și pentru privitul mărfii. Până acasă nu mi-a ieșit din cap întrebarea: cum dracu să coste o vânătă și un dovlecel 5 lei?

Ori eu semănam cu proasta satului ori vânzătoarele alea din piață sunt mai disperate decât mine în fața ratelor la bancă. Oricum, mai cicălitoare și insistente ca vânzătoarele din Vitan n-am văzut decât în bazarul din Istanbul. Sar pe tine de cum te văd și te toacă cu întrebările gen ce ați dori? să vă oferim o roșioară? am cele mai proaspete cocomârle cu pene, acum sunt rupte din pomul din parcare…

Eu înțeleg că zona și chiria la tarabe în piața aia privată fac ca legumele și fructele să fie supraevaluate. Parcă ar fi Piața Dorobanți. Dar ăsta e deja un jaf, nu trebuie să-l dubleze și cu furtul la cântar sau la rest. Când am zis că mă duc până în Vitan, deși știam că sunt ceva mai scumpi, am zis că decât să consum benzină până în altă piață mai ieftină de cartier mai bine dau un leu mai mult aici, aproape de casă. Dar cred că ieșeam mai ieftin cu benzina și fără senzația ai neplăcută că am fost fraierită. Dacă stau să mă gândesc asta m-a deranjat cel mai mult, faptul că te fură pe față, cu scuzele pe buze în caz că le prinzi și cu mulțumesc frumos la plecare.

Nu mai zic că după aia am intrat în Mega Image-ul de alături, unde casierele alea nu știu să dea rest mai mic de 10 bani. Știu, am devenit scârțară, dar cum naiba în toată Europa primești rest până la cent și la noi îți rotunjește vânzătorul/casierul prețul din vorbe. Chiar dacă pe bon scrie x.85, casiera rostește direct x.90. Că e de la sine înțeles că nu o să vezi 5 bani vreodată rest. Cel puțin nu la Mega Image.

Etichete: ,

17 comentarii la “Foamea din Piața Vitan” Subscribe

  1. NL 17/08/2012 at 02:05 #

    Eu sint din provincie (Craiova) si stau in Bucuresti de 10 ani. Chestia asta pe care o spui tu am observat-o si o observ in continuare, si-mi pare sincer rau pentru ca bucurestenii nu sint oameni rai sau smecheri (asta e unul din stereotipurile care ne fac viata mai frumoasa: bucurestenii sint smecheri, oltenii sint bagareti, moldovenii betivi, ardelenii inceti la minte, belgienii pedofili etc.). In plus Bucurestiul e foarte frumos in unele zone si devine, de la an la an, din ce in ce mai cosmopolit.
    Dar! In Bucuresti trebuie sa fii tot timpul vigilent pentru ca TOATA lumea vrea sa te insele, nu conteaza cu cit, cu 5 bani, cum zici tu, sau cu 100 de euro, cum mi-a facut mie prima proprietareasa la care am stat. Toti: taximetristul, vinzatoarea din Piata sau casiera de la Mega Image, proprietarul la care stai in chirie, ospatarul, patronul, angajatul, copilul de 7 ani sau mosul de 70.

    • Dollo 17/08/2012 at 08:13 #

      Poate că așa a fost tot timpul, cum zici, eu nu văd lucrurile chiar așa negru în general, dar câteodată te izbește.

  2. mircea 17/08/2012 at 03:15 #

    Un clasic fapt divers bucurestean…

    • Dollo 17/08/2012 at 08:10 #

      în Timișoara nu se întâmplă? 🙂

      • scami 23/08/2012 at 02:13 #

        Probabil ca se intampla si prin Timisoara (unde nu cumpar din piata ca avem gradina mare la tara, din fericire), dar mie mi s-a intamplat chiar si in Spania. Si nu ca turist, ca stau acolo cam de multisor. Chiar anul asta am renuntat definitiv sa mai mergem la un aprozar la 2 pasi de casa, dupa ce tipa a „gresit” de vreo 3 ori la rand. Ba ne-a inclus ceva in plus, ba a gresit la rest, ba a batut gresit pretul…Si de fiecare data: „Vaaai scuze, nu mi-am dat seama”, cu zambetul pe buze. Prima oara am descoperit din intamplare, mi-a sarit in ochi ca erau trecute lamai si nu cumparasem. Si am zis, hai sa fim atenti de acum incolo. Dupa ce s-a inamplat si de urmatoarele 2 ori, a fost clar. Cat ne-o fi fraierit inainte sa incepem sa verificam, nu stiu. In conlcuzie, cred ca tine de om, nu de loc, poate in piata aia doar era o concentratie mai mare de astfel de oameni :))

  3. vecinul 17/08/2012 at 06:09 #

    ti-am zis de machidoni si ti-a placut. ti-as fi zis si unde sa-ti faci piata ieftin, la noi in cartier. dar altadata m-am pomenit cu un comentariu (perfect decent) neaprobat, in toiul lingerii lui nicusordan, idolul bloggerilor. asa ca nu-ti mai zic 😛

    • Dollo 17/08/2012 at 08:10 #

      De machedoni știu, de dar comentarii neaprobate, dacă se întâmplă cum zici, e doar rezultatul faptului că mi-o fi scăpat neverificat vreun calup de spam-uri. Sunt unele perfect decente cum zici, care intră în spam din motive care-mi scapă. Iar în spam sunt câteodată sute. Eu le verific înainte de a le șterge, dar e posibil să mai scape. Îmi cer scuze dacă așa a fost cazul tău, nu am făcut-o cu intenție. Deci, ce ziceai de piața aia, că sunt atentă acum:)
      Ah, un motiv ar putea fi faptul că pui adrese de email false…

  4. dovlecel 17/08/2012 at 08:00 #

    „Ori eu semănam cu proasta satului”

    Bingo.

  5. Razvan Anton 17/08/2012 at 08:53 #

    Cam la fel e si la Piata Domenii. Mai mult, la Domenii nu pun pretul la produse si intai se uita la tine. Pretul este pus dupa fatza omului. Am fost odata cu cineva si am intrebat pe rand la aceiasi taraba despre acelas produs – am obtinut preturi diferite.
    Oricum, la Domenii si acum rosiile sunt si 6 – 7 lei la unele doamne 🙂

  6. lupu 17/08/2012 at 09:45 #

    Asta-i una din concepțiile populare inoculate de anii de comunism și se cheamă „a te descurca”. Adică „i-am luat fraierului 100 de euro în plus, m-am descurcat și io” sau „am făcut-o pe aia de 5 lei la rest, mă descurc cum pot”. A fura și a păcăli se traduce simplu: „m-am descurcat”. Astfel, există încă cetățeni care privesc admirativ furtul din avutul altora, atâta vreme cât nu-i afectează direct și cu atât mai mult dacă au avantaje indirecte (vezi celebra frază „să fure, dar să ne mai dea și nouă). Partea bună este că, spre deosebire de politicieni, vânzătorii sunt mai ușor de taxat: nu mai cumperi de la ei. Sau dacă sunt angajați, te plângi și la patron. Poate m-am depărtat un pic de subiect, da pentru mine hoții sunt la fel, fie că „se descurcă” cu 50 de bani la piață sau un tun de milioane de euro din bugetul statului.

  7. brontozaurel 17/08/2012 at 11:55 #

    In Mega Image sau in orice alt super/ hipermarket tine de noroc, de ce casiera nimeresti, de toanele in care e, de momentul zilei, de… naiba mai stie. Ca mi s-a intamplat si sa-mi ceara rotunjit in jos X.X de la X.X8 bani si si sa-mi ceara direct rotunjit in sus X.3 de la X.22 bani de exemplu…

    Plus ca la astia macar poti plati cu cardul si atunci platesti fix cat ai cheltuit. Spre deosebire de alte magazinase unde poti plati cu cardu’, da’ iti baga ei alta suma din burta, bineinteles mai mare, doar cu cifrele rearanjate putin altfel. Da, m-am ars in felul asta 🙁 Am vazut doar acasa diferenta intre bonul de casa si hartia aia de la plata cu cardul. Pe bonul de casa era 22.52 lei, dar eu platisem 25.22 lei.

    • Xanaxdoo 17/08/2012 at 13:27 #

      Daaa, si eu prefer sa cumpar de unde se poate plati cu cardul, ca sa evit rotunjirile in sus si in jos. La fel cu plata facturilor. Drept e ca la supermarket nu e aceeasi marfa ca la piata, dar deh, trebuie sa sufar pentru ca sa imi pot pastra principiile intacte 🙂

  8. Dragos B 17/08/2012 at 12:31 #

    Da’ oare la Otopeni, la aeroport, de ce-i cafeaua de la automat 8 lei? Iar un pahar gol de la acelasi automat e… 4 lei.

  9. VASILIU MIRCEA PAUL 17/08/2012 at 12:55 #

    JALNIC ! Printre studenti, inca de acum 40 de ani, despre Bucuresti circula vorba „satul cu ministri”. Locuiesc in capitala unui judet prapadit (sub 100.000 de locuitori – nu se stie cati fiindca s-a mintit ultra-energic inca inainte de 1989) dar nu am asemenea probleme, desi merg la piata aproape zilnic. Mai mult, discut politica cu o gramada de pietzari si au opinii mult mai clare decit 85% dintre cei ce comenteaza sau chiar scriu articole despre haloimasul actual.

    Freelanceri ! Pentru o viata (mai) sanatoasa un sfat (gratuit): mutati-va in dispretuita „provincie”. Har Domnului, internet de mare viteza se cam gaseste peste tot.

    • brontozaurel 18/08/2012 at 13:09 #

      Stai linistit, ca n-are legatura cu capitala vs provincie. Mai ales ca in Gara de Nord am primit mereu restul corect pentru bilete de tren, dar in Gara Brasov parca nu vor sa stie de monede mai mici de 50 de bani si mereu mi-au cerut direct rotunjit in sus. Sa mai spun si ca preturile la diversele chestii pe care le poti cumpara din gara (de exemplu inghetata) sunt mai nesimtite la Brasov decat la Bucuresti?

  10. Kitana 20/08/2012 at 14:50 #

    pana acum, la hypermarket totdeauna mi-au dat rest ul corect iar cei de la Plus, respectiv Lidl pana la 1 ban si insista sa iei restul chiar daca nu il vrei . In piatza e ok marea majoritate au pretul afisat , iar unii mai scad „hai doamna ca ti-l las cu atata” mai ales dupa-amiaza

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.