Fata asta din poză plânge de saltă cămeșa pe dânsa de supărare că n-a reușit să facă o poză cu Lady Gaga, deși venise la intrarea în hotel cu „atâta speranță”. Fața ei disperată mi-a amintit de fanii lui Michael Jackson, care erau tot așa isterici acum vreo 20 de ani când a venit „divul” în București. N-am ințeles nici atunci, nici acum, ce resort îi mână pe oamenii ăștia care adulează așa niște alți oameni.
Când a venit Michael Jackson fanii au fost de două feluri: puștimea isterizată și politicienii penibili. Un Ion Iliescu luându-l de braț zâmbitor pe Michael și defilând cu el, și un Theodor Stolojan (premier pe vremea aia) care i se adresa în discursul oficial cu „Dragă domnule Maicăl!”. Un batalion de milițieni proaspăt deveniți polițiști care au acceptat (la ordin, probabil) să facă figurație pentru domnul Michael, și viitorul lui videoclip.
Azi manifestările puștilor au rămas la fel, dar s-au stilizat cele ale politicienilor. Monstruleții – cum îi numește Lady Gaga pe fanii ei – scot capul de unde nu te aștepți. Unii au avut norocul să primească o mâzgălitură cu carioca de la divă, chiar în fața hotelului, alții semnează chiar ei cu pixul, în birourile lor din Ministerul Dezvoltării, alocarea a 250.000 de euro de la buget pentru ca Lady Gaga să poarte la concert frunza românească. Măcar dacă chiar ar fi apărut pe scenă purtând doar o frunză, era ceva.
Este irelevantă disputa dintre actualul ministru Helvig și fosta ministreasă Udrea. Nu vom ști niciodată dacă nu cumva madam Udrea n-ar fi dat și ea bani pentru același lucru de care se face Helvig vinovat azi. Să nu uităm că și ea a cheltuit aiurea destule milioane din bani publici, chipurile pentru brandul turistic al României. Așa că acuzele lor reciproce sunt inutile. Banii sunt dați, iar utilitatea e egală cu zero. Părerea mea.
Poate nu mă pricep eu la construirea de branduri turistice – și n-am pretenția că mă pricep – dar gândesc că logic ar fi fost ca în loc să dea un sfert de milion de euro doar ca să pună o frunză pe niște afișe – fie ele și cu Lady Gaga – văzute de turiștii care au ajuns deja la București, guvernanții ar fi făcut mai bine să investească suma asta în infrastructura orașului pentru confortul acelor turiști pe care urmărește să-i impresioneze. De exemplu:
– niște hărți turistice ale Capitalei, care să se găsească gratis sau de cumpărat în orice colț al orașului. Cine a călătorit în afară cunoaște utilitatea unei hărți turistice. La București nu găsești așa ceva. Tânărul venit din Canada, pe care l-am plimbat recent prin București, mi-a zis că avea o hartă pe care i-o dăduseră alți turiști străini, întâlniți pe stradă.
– un sistem de abonamente de călătorie comune pentru RATB și metrou valabile o zi, două zile sau o săptămână. La noi nu poți să cumperi decât un bilet sau un abonament pe o lună, iar portofelele electronice nu sunt decât niște cartele pe care pui de fapt un număr limitat de bilete. Nu ai vreun avantaj turistic, cum se întâmplă în alte țări.
– să fi reparat sistemul ăla de computere montat în oraș în ultima vreme, chipurile pentru informare turistică. Eu nu le-am văzut funcționale niciodată, ci doar pline de praf.
– să îmbunătățească signalectica din oraș ca să fie prietenoasă cu străinii. Chiar și român dacă ești, dar vii prima dată în București, te rătăcești sigur și la suprafață și în metrou. Pentru că nu există suficiente plăcuțe informative cu străzi, direcții și alte chestii necesare orientării în spațiu.
Un oraș trebuie să fie mai mult decât o adunătură de cârciumi în centrul istoric, unde se bea bere și se mănâncă mici. Bucureștiul este probabil singura Capitală Europeană care nu știe deloc să se promoveze pentru city-break-uri. Dar știe să arunce cu banii ca să promoveze o frunză. De parcă turiștii străini care vin din întâmplare la concertul Gaga din București o să povestească acasă: moamăă, și avea Gaga o frunză verde pe afișeeee!
* Isteria începe de la minutul 3.30 încolo.
Cu privire la tendinta de idolatrizare a tot felul de indivizi mai mult sau mai putin celebri va sfatuiesc sa cititi „Chip cioplit” de Pearl Buck. Nu e o carte profunda fiindca nici scriitoarea nu a fost vreo culme a literaturii dar ridica o problema deja actuala inainte de razboi. Pare-se ca zeificarea diversilor lideri antici sau medievali s-a petrecut cit se poate de natural fara „oprimarea claselor exploatatoare”.
Desi sunt „posesor” de rude in Bucuresti,evit sa merg acolo…ultimele „dati” cand am fost,a fost de musai,trimis la training-uri…si doritor sa revin cat mai rapid acasuca…clar daca nu exista un taxi care sa ma duca „de la…la”…orbecaiam…si nu va lasati tentati sa credeti ca n-am avut vointa sa incerc sa ma descurc singur…:)
Presimt ca „monstruletii” se vor dovedi balauri in toata firea. Cica pe 21 se vor organiza violente de strada in Bucuresti fie ca sa intimideze CCR-ul fie ca sa se opreasca procurorii cu anchetele penale in legatura cu referendumul. Saptamana viitoare sunt in Romania. Poate vin si eu in Bucuesti sa fac o „baie in multime”(iar multimea va fi in sange) ;).
Motane, de câte ori vorbești despre România, din scrisul tău răzbate un rânjet de satisfacție de parcă toți ăștia rămași în țară suntem o adunătură de proști care merităm tot ce poate fi mai rău. Știi bancul ăla cu măicuța care s-a dus să se spovedească că păcătuise cu un cioban? Răspunsul preotului a fost: „Mai ia și tu niște lămâie, poate îți dispare rânjetul satisfăcut de pe față!” 😛
„Motane, de câte ori vorbești despre România, din scrisul tău răzbate un rânjet de satisfacție de parcă toți ăștia rămași în țară suntem o adunătură de proști care merităm tot ce poate fi mai rău.”
Exagerezi! Era doar vorba ca m-as duce in Bucuresti daca ar fi vorba de razboi civil sau lupte de strada:). Adevarul e ca ma cam deranjeaza amorteala romanilor in fata abuzurilor. USL-ul face praf statul de drept, si abia daca s-au gasit 1-200 de oameni sa protesteze spontan, la o populatie de 2 milioane. Dar ce ma mir, si cand au venit minerii, 10.000 de ortaci au facut legea intr-un oras de 2 milioane de filfizoni(ma rog, vreo 500 de mii, exclud femeile, batranii si copiii)! Poate va credeti prea finuti pentru violente de strada. De, tot asa finuti s-au considerat si evreii prin 1940.
Stai, ca pentru metrou exista abonament de 1 zi cu cate calatorii vrei si abonament de 1 saptamana, tot cu numar nelimitat de calatorii. Si la gurile de metrou exista harti.
Si daca ai acces la internet, atunci mai ai si Google Maps, cu care e imposibil sa nu te descurci prin Bucuresti.
In alte orase din tara e alta chestie, ca doar saptamana trecuta stateam patru si ne holbam ba la harta de pe telefon, ba la aleea sinistra din fata noastra si nu ne venea sa credem ca aia e „strada” de pe harta. Aia era…
Da’ in Bucuresti e al dracului de greu sa te pierzi. N-am avut problema asta nici cand m-am mutat aici si nu prea stiam ce-i ala internet, asa ca ma bazam strict pe un Pagini Aurii si pe hartile de la gurile de metrou. Si pe faptul ca ma duce putin creierul sa-mi dau seama care-i nordu’, care-i estu’ si sa-mi fac singura in minte o harta a locurilor prin care am fost deja.
PS – Astia cum spanac afla unde li-s cazati idolii? Gaga nu ma intereseaza, dar la Aerosmith ar fi fost alta chestie :))
Să le luăm pe rând:
– cartele de metrou or exista, dar ca turist poate vrei să vezi și orașul, nu să mergi doar ca cârtița.
– eu n-am văzut până acum hărțile de la metrou, când au apărut și unde stau ele?
– Google maps ai dacă ai net pe telefon, or un turist cu rucsacul în spate care face economii la bani se uită și la cartela pe care o cumpără să nu fie prea scumpă – e cazul tânărului din Canada de care spuneam, a preferat o cartelă cu mai multe minute decât una cu internet.
– eu m-am rătăcit în București și pe jos și cu mașina, și am pretenția că mă orientez în spațiu de regulă 😉 Pur și simplu s-a întâmplat.
– nu știu cum află, dar cred că sunt organizați în grupuri care fac de gardă pe la cele mai de lux hoteluri. Nu-s așa multe prin oraș.
Ai zis si de metrou in articol 😛
Hartile cu Bucurestiul sunt afara, la iesirile din statii. Eu le stiu din 2002, de cand am venit aici.
Exista locuri in care ai internet gratuit in Bucuresti (de ex la metrou, in unele localuri).
Cu masina e alta chestie. Nici eu nu stiu toate stradutele cu sens unic (da, am comis-o :-” ) toate stradutele din spatele blocurilor care ar putea reprezenta o alternativa la trecerea printr-o intersectie aglomerata. Dar daca esti turist, pe jos, sigurul tau scop e sa casti ochii, n-o sa te bagi de nebun printre blocuri, o stai pe strazile principale.
Da, eu ziceam de un titlu de călătorie comun pe toate mijloacele de transport, cum e în lumea civilizată. Metrou și RATB, nu mai zic de mașinile alea pentru aeroport, că acolo deja intervin și taximetriștii, alt lucru minunat pentru turism în țărișoară.
🙂 🙂 🙂 este for-mi-da-bil ! – toate gastele alea : „ga – ga – ga – ga – ga – ga” si figurantul ala cu „a venit DECAT la …” iar plagacioasa este de-a dreptul terifianta – cum poate fi cineva atat de [biiiiiip] ? Am si eu, ca tot omu’, niste artisti preferati, mai chiui si eu la concerte, mai fluier, dar la astia nu este vorba despre asa ceva. La astia este golul din mintea si personalitatea lor, lipsa unui orizont normal … „vai tu fata am atinso pe ga – ga” – „fugi fata ca mor”.
Eu cred ca pentru a avea turisti multumiti, in primul si in primul rand, Bucurestiul ar trebui sa aiba toalete publice decente ! Nu glumesc.
Da, și toalete, de astea uitasem. Exact la cât poți să fii de „fan” m-am gândit și eu, și îmi imaginam cum aș fi făcut dacă ar fi venit Freddie Mercury în România. Cred că nici măcar la el n-aș fi fost în halul ăsta de isterică…
Pentru asta (toalete) exista McD!
Da, dar la Mc e pe bază de cod, care se obține pe bază de bon de cumpărături, ca la KFC.
ce mai e gratis astazi?
La McD poti sa te duci sa-i rogi frumos sa-ti dea drumul. N-am patit niciodata sa mi se spuna nu.
Cica adolescentii au creierul „alterat” de hormoni. Trece cu varsta. In timpul asta n-ajuta decat camasa de forta:). Lady Gaga e un geniu. Chiar daca numai pentru numele ales astfel incat fanii sa faca ca gastele :)) .
Nu am facut pe turistul in Bucuresti, dar nici la noi, in Timisoara nu e pe roze. Eu, ca ‘locatar’ acolo de 30 si mai bine de ani nu stiu la ora asta mai mult decat 4-5 locuri ce merita vizitate. Si care nu sunt promovate cum trebuie. Nu discut despre transport, cred ca si eu m-as rataci prin oras, daca as mai umbla cu RATT-ul. Nu am vazut niciodata o harta a orasului, nu exista un loc mai inalt din care sa vezi orasul etc. Nu-i mare lucru ca intr-una dintre putinele cladiri ceva ma inalte sa se faca ultimul nivel pentru turisti. Am platit zeci de dolari sa urc pe Empire State sau Rockefeller Center, as da cativa lei, chiar ca localnic, sa vad orasul de sus, chiar daca nu e nus’ ce chestie senzationala (comparativ cu altele).
Exista o mare durere in dos si bani aruncati doar pe ‘nepotisme’. Avem servicii turistice atat de proaste, incat NOI preferam sa iesim din tara, decat sa ne mancam banii si nervii in Romania. Si exista locuri misto, dar sincer, prefer sa ma plimb altundeva decat sa vin cu draci din concediu.
Nu avem un sistem de transport organizat decent, nu avem indicatoare OK in majoritatea oraselor, dar avem pretentii sa vina turistii la noi, sa dea de 2-3 ori mai multi bani decat in multe alte locatii, sa inghita servicii de rahat si sa-si rupa gatul prin sistemele noastre de transport pe care abia le intelegem noi. Dar las’ avem o frunza superba. Am putea si noi sa o folosim, ca doar e 12 dolari pe stockexchange 😀
Da, și eu am dilema asta, când îmi pică pe mână cineva să-i arăt orașul. Mă tot întreb ce ar fi emblematic pentru noi și invariabil tot în locurile alea comune ajungi: Casa Poporului, Centrul istoric, Muzeul satului…
Harti cu Timisoara, gratis, am vazut la aeroport, chiar anul asta. Acuma, nu stiu daca sunt tot timpul, ca nu stau in aeroport sa verific 🙂 Eu am luat una sa ii explic orasul la sot, si o a doua dupa vreo 2 luni, ca nu o mai gaseam pe prima.
Iar in Bucuresti, eu una m-am descurcat admirabil 🙂 bineinteles, primul pas a fost de fiecare data (pt ca le pierd) cumpararea unei harti a orasului de la chioscurile de ziare, si una cu mijloacele de transport de la RATB si gata, n-am mai avut probleme. Ba chiar ultima data cand am fost p-acolo si am stat vreo 2 luni trimisa de firma la care lucram, a trebuit sa localizez diverse imobile, si am batut Bucurestiul pe jos de m-am plictisit (faceam doar distantele mari cu metroul). Chestia cu mersul pe jos a fost alegerea mea, imi place. Dar cu masina nu m-as incumeta deloc deloc 🙂
dollo, intr-o vreme existau si pe ratb abonamente de 1 zi, mi se pare chiar si de o saptamana. de 2 saptamani existau sigur, ca mi-am facut de vreo 2 ori.
cartela comuna ratb-metrou, cand o face plopul pere si rachita micsunele. chiar azi bombanea o colega ca si ei, rezident in bucuresti, i-ar placea asa ceva.
legat de hartile de la metrou, cred ca brontozaurel se refera la alea mari, sub panouri de plexiglas (nus’ cum sa le zic altfel) ca niste spatii de afisaj. sunt pe la unele guri de metrou, mai ales in centru.
dar sunt harti cam la toate chioscurile ratb. proaspat picata in bucuresti acu’ 12 ani de acolo mi-am luat harta.
plus ca ratb are pe site harti cu trasele mijloacelor de transport. n-am net pe telefon, da’ ma uit inainte si daca as fi din alte parte mi-as printa alea. si de fiecare data, la chioscurile ratb mi s-a raspuns promt si competent. acu’ daca tantiile alea vorbesc macar nitica engleza, nu mai stiu. totusi, in ultimul an peste tot am vazut numa’ doamne sub 50 de ani cu figuri ce parereau suficient de inteligente si scolite sa stie si un pic de engleza. n-am testat, zic dupa aparente.
ce ma nerveaza, sunt placutele cu numele strazii si numarul imobilului. acum, mai recent cu numele strazii mai gasesti, da’ sa dea sfantu’ sa cauti o anume adresa (nu chesti mare si pompoasa, cladire ca oricare), ca te apuca nebunelile; am patit-o de o gramada de ori.
acu’ sincer vorbind, orice as fi scris eu mai sus (pe post de gica contra) lucrurile nu-s roze. am fost la barcelona acu vreo 3 ani, singura-singurica (si cu un simt al orientarii in spatiu ce tinde spre 0 :)) toate erau atat de bine puse la punct…. harti peste harti, hartile ale traselor mijloacelor de transport in comun, ditamai brosurica cu atractiile orasului si mai ales cu ce se ajunge acolo, program, pret de vizitare, toate cele. nu m-am ratacit, am ajuns unde am vrut, m-am plimbat pana n-am mai putut sta in picioare. noi…. mai avem.
cat despre locuri de vizitat, sigur sunt. de vreo doi ani tot vreau sa fac asta, dar ba e canicula, ba e ger, ba ploua, ba mi-e lene, ba aia, ba ailalta. da’ la club am venit, c-a fost arsita ploaie sau ger. daca as stii ca mai vin macar doua persoane, zau ca m-as ocupa eu de gasit locuri de vazut,, cum te-ai ocupat tu de club, dar singura mi-e lene rau.
Da, la hartile alea ma refer.
Ah, ca mi-am adus aminte. Toalete publice decente si fara plata mai exista si la metrou.
Eu stiu la Universitate (cum cobori sub intersectie), la 1 Decembrie 1918 (in capatul de la Trapezului, cel de V), la Nicolae Grigorescu (in capatul de E, dinspre Titan/ 1 Decembrie, langa Fornetti… desi acolo trebuie intrat la metrou).
Am auzit ca ar mai exista la metrou la Unirii, dar nu le-am vazut pana acum :-??
Mai stie cineva de alte statii? Poate reusim sa facem in felul asta o harta a toaletelor 🙂
la victoriei, sigur sigur. in pasajul dintre magistrale, langa un chiosc cu dulciuri, aproape de scara/pasarela, cum se cheama chestia aia care trece peste liniile magistrale pipera-berceni. dar tre’ sa intri la metrou.
eu mai stiu in piata crangasi 🙂 (nu frecventez alte piete), curata si decenta, apa rece-calda si sapun, 1 leu.
Cu plata, dar tot ceva la nivelul 1 leu mai exista la Gara de Nord. Si am vazut ca au devenit curatele in ultimii ani.
In piata, stiu ca era in Piata Salajan, tot cu plata, dar jegoasa rau singura data cand am folosit-o (acum multi ani, e drept).
Toaleta la Unirea (nu trebuie sa bagi cartela) este spre iesirea la restaurantul Horoscop linga florarie.