Ce se mai poate face cu tampoanele Always

Cât de bine își cunoaște Always clientela, dacă pretinde că salvează femeile care-și pun vată peste tamponul absorbant?

tampoaneAvertisment: bărbații sunt rugați să se oprească aici. Cei care citesc mai departe o fac pe riscul lor, aceasta fiind o postare despre o reclamă proastă la tampoane și folosirea lor. Nu-i privește și nici nu e de interes pentru ei 😀

Tot văd de câteva zile la TV o reclamă pe care nu o înțeleg, la tampoanele Always nu știu de care. Zic ei ce zic acolo, arată nelipsitul lichid albastru care penetrează tot în cale, apoi ni se spune că gata, acum să nu mai punem vată deasupra tamponului, că au inventat ei o substanță minune care transformă sângele lichidul albastru în gel. Pe bune? Cine s-ar fi gândit că tehnologia o va lua atâta înaintea logicii?

Nedumerirea mea e următoarea: cui se adresează această reclamă? Mă gândesc că femeilor care folosesc tampoane în fiecare lună, nu. Alea sigur-sigur nu pun și vată deasupra tamponului. Că de aia folosesc tampon, că a venit revoluția și au pătruns și pe piața noastră comunistă minunatele produse care ne-au scutit de chinul de a ascunde în sacoșă ditamai pachetul ăla de vată hidrofilă pe care îl luam de la farmacie – cu coadă, pe sub mână, chestii. Că atunci când băga vată la farmacie își călcau pe rușine și bărbații și se înghesuiau la coadă, cot la cot cu femeile.

A, e drept că prin anii 90, până când s-au obișnuit și româncele cu tamponul, s-a mai folosit o vreme și vreo astfel de combinație, dar pe bune, sunt 20 de ani de atunci, nu-mi imaginez de ce ar mai combina azi cineva cele două „hidrofile”, când raftul de la supermarket geme de zeci de tipuri de tampoane, unul mai eficient și mai parfumat ca altul. Nu te satisface cu trei picături, iei cu patru, cinci sau cinșpe, vrei mai scurt, mai lung, mai mătăsos, mai pufos, toate sunt acolo. E chiar încă o problemă de decizie pe care o ai când te duci la cumpărături. Toate au grijă de tine ziua, noaptea, și-ți transformă disconfortul în distracție. Dar să pui și vată deasupra mi se pare un nonsens la fel ca pofta bunică-mii, care când a mâncat prima dată înghețată în viața ei a zis că ar merge cu mămăligă caldă.

Poate doar să vrei să refolosești tamponul ăla și la altceva, ca în imaginea alăturată, dar asta deja e o chestie care nu i-ar da prin cap decât unei minți la fel de odihnite ca a copywriterului care a făcut reclama asta. Aștept și reclama aia la Durex în care să zică: dragi români, nu mai e nevoie să folosiți coitus interruptus, că am inventat noi prezervativul. Măcar aia ar avea și o componentă de educație sexuală 😛

 

Etichete: , , , ,

20 comentarii la “Ce se mai poate face cu tampoanele Always” Subscribe

  1. Daniel 10/11/2014 at 21:09 #

    Iulie 2013….noiembrie 2014….Reclama inca e pe sticla, deci idioate inca sunt destule si culmea e ca mai si voteaza ! :))))

    • Anda 18/05/2018 at 16:14 #

      Stai liniștit și în 2018 am văzut-o.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Și nevaccinați, și cu sănătatea garantată de stat

vaccinare2

Dialog între doi medici la Comisia de Sănătate din Senat:
– Niciun guvern nu poate impune ca în corpul supușilor săi să fie inoculate cu forța anumite medicamente.
– Dar de ce obligăm bolnavii de sifilis să se trateze?
– Da, îi tratăm cu forța pentru că sifilisul se transmite pe cale sexuală, dar SIDA și minoritățile sunt libere…

Minune, în decembrie în sectorul 3 au răsărit părăluțele

flori-negoita

În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai