Cerul pentru care merită să tragi pe dreapta

N-o să-ți vină să crezi ce am văzut azi pe centura de vest a Ploieștiului ;)

6 comentarii la “Cerul pentru care merită să tragi pe dreapta” Subscribe

  1. Cora 07/11/2013 at 22:10 #

    Sunt innebunita dupa articolele care incep cu „N-o sa-ti vina sa crezi” :))) superba poza !

    • Dollo 08/11/2013 at 00:40 #

      la ce bun un hit, dacă nu poate fi folosit 😉

  2. balauru' 08/11/2013 at 00:23 #

    Excelent si subtitlul pozei!

    • Dollo 08/11/2013 at 00:41 #

      ne creează guvernul toate condițiili să fim creativi

  3. Gogu 08/11/2013 at 09:19 #

    Tengriism 101%

  4. Floriana 08/11/2013 at 12:47 #

    Super poza. te felicit ca ai oprit sa fotografiezi.
    Ieri la apus ma intorceam cu sotul de la servici si era un cer superb, turcoaz, cu norisori portocalii.
    As fi vrut sa opresc si eu sa fac poza, dar aveam prea multe treburi de facut.
    Si uite asa, in stresul si alergatura in care traiesc , nu ma opresc ptr o secunda sa admir ceva frumos :((

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.