– Bună ziua, doamna D.B.?
– Da
– Sunt X-ulica de la Volksbank.
– Bună ziua!
– Având în vedere că aveți deja la noi un credit, și că aveți un istoric de plată bun…
– … hait! mi-am zis, să vezi că m-au sunat să-mi facă bucuria aia…
– … v-am sunat ca să vă întrebăm dacă nu doriți să mai faceți un credit la noi? Sau să vi-l refinanțați pe cel actual?
– Poftim!? Mai spuneți o dată că n-am înțeles exact ce-mi propuneți.
– Să mai luați un credit de la noi…. sau să-l refinanțați pe cel actual?
– Păi de ce credeți că aș mai vrea să iau un credit de la dumneavoastră, când abia aștept să scap de ăsta actual și să nu mai am vreodată relații cu banca dvs? Pentru că eu am un istoric de plată bun, dar dumneavoastră nu ați avut o conduită corectă față de mine, așa că nimic nu mă stimulează să mai continui relația cu banca asta.
– Da? (moment penibil de tăcere) Atunci bine! La revedere.
După articolul în care spuneam ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank, ca răspuns la campania lor de PR, am fost contactată de un un domn de la bancă, responsabil cu „customer service”, cu care m-am întâlnit. I-am povestit ce m-a deranjat în relația cu banca lor și că niște scuze din partea lor n-ar fi tardive, chiar dacă pe mine personal nu mă vor mai prinde vreodată de client în sucursalele lor. Nu știu exact care au fost așteptările lui de la acea întâlnire, dar s-a finalizat ca în tren: eu i-am zis că m-am simțit țepuită de banca la care lucrează el, el mi-a zis că știe că au fost anumite greșeli de gestionare a situației explozive din anii 2009-2010, în care s-a schimbat legislația, dar că se lucrează la îndreptarea situației.
Fiecare și-a luat dreptatea și a plecat acasă.
Azi primesc acest telefon care îmi demonstrează nu numai că discuția aia a fost o frecție la picior de lemn, dar și că banca lucrează în continuare după ureche. Tipul îmi explicase atunci, la întâlnire, că erorile comise au fost generate de faptul că în anii de boom economic toate băncile (nu numai a lor) au angajat personal la kilogram, cu singura obligație de serviciu de a vinde credite. Era vremea în care și un surdo mut cu retard mental putea să-ți vândă un credit, pentru că toți eram niște maimuțe însetate de credite.
Ulterior, când lucrurile au luat-o razna și ei au demonstrat că tot surdo muți au și la juridic, nu mai era nimic de făcut. Nu sunt eu în măsură să le dau lecții de customer service celor de la Volksbank, oricum au oameni plătiți pentru asta, dar dacă aș fi în locul lor aș face un mic efort de documentare înainte de a suna creditații pe care-i am în baza de date, ca să văd ce relații am avut cu oamenii respectivi. Că așa poate îi sună și pe ăia cu care sunt în procese, și le oferă cu tupeu alte credite sau refinanțarea.
Sau, ca să înțeleagă mai bine domnii și doamnele de la Volksbank, e ca și când eu le-aș da o țeapă lor, refuzând să le mai plătesc un credit, și i-aș suna la un moment dat să-i întreb dacă nu vor să-mi mai dea niște bani, ca să le mai trag o țeapă, că poate nu au învățat nimic din prima. Oare ce ar face ei în cazul ăsta, mi-ar mai da niște bani?
Eu experimentez ceva similar cu Romtelecom…
– am avut credit la ei pt casa.
– i-am dat in judecata pentru „situatia exploziva” din 2010″
– am incheiat creditul anticipat
– ne judecam inca pentru banii respectivi desi am ajuns la instanta supreama urmeaza executarea dupa care vor platit probabil
– creditul a fost platit anul trecut, cum spuneam mia devreme anticipat iar eiinca ma plimba si nu-mi dau banii „mei” inapoi, nu vorbim de daune morale, sau de dobanda ca mi-au folosit banii atatia ani…
cam asta e rromania…
Nu, nu e Romania este o banca, x,y banci ptr.care plata anticipata este un fel de erezie ce trebuie stirpita. Bancile au, mai mult sau mai putin, acest comportament oriunde in lume.
Sper ptr.tine sa ceri tot ceea ce legea si jurisprudenta/practica iti permit. De la „absolut toate” cheltuielile de judecata pina la cistigul nerealizat, dobinda legala, etc, etc.
Actiunea in instanta/procesul este un RAZBOI, singura modalitate de a purta un razboi pe timp de pace. In razboi folosesti TOATE mijloacele (omenesti) care iti sint la indemina ptr.a cistiga si ptr.a-ti acoperi daunele inerente suferite.
Razboiele purtate cu manusi (tip Dollo cu fostul angajator) nu sint decit cai favorizar ale dusmanului.
nu esti singurul in razbel cu VBR. Sunt deja 2000 de procese in curs, 600 castigate . cred ca 3 sau 4 au fost castigate de VBR, si recastigate de clienti la recurs/ in alt proces, pe alta clauza.
Eu nu am avut mult de recuperat, 1000 lei, asa ca nu am ales calea avocat-proces. Doar fac plati anticipate, si voi incheia creditul ipotecar vara asta.
si eu off-topic de colo: deci de acum înainte iti spunem Di.Bi. !?
Ceea ce va doriti se cheama peronal banker. Insa salariati dedicati nu au decat persoanele cu averi de peste 1 mil euro.Nu se inregistreaza nicaieri opiniile sau atitudinile dvs.
Pana atunci :”incercarea moarte n-are”.
In rest cred ca ar trebui sa invatati ca nimic nu e gratis pe lumea asta iar ceea ce pare ieftin de obicei este foarte scump dar pretul urias e frumos ambalat astfel incat adoarme vigilenta „clientilor”.
Eu cred că totuși ar fi vrut să i se treacă în baza de date în dreptul numelui „I-am dat țeapă, e nervoasă și mușcă. Nu sunați că face urât!”, nu un personal banker care să se ocupe doar de ea.
„Era vremea în care și un surdo mut cu retard mental putea să-ți vândă un credit, pentru că toți eram niște maimuțe însetate de credite.”
Asta chiar aşa era. Aveam un copil retardat prin vecini, care în perioada respectivă chiar era angajat de o bancă şi vindea credite şi asigurări. Îmbrăcat la costum, cu nasul pe sus, îţi răspundea la salut numai dacă avea speranţa să te prindă cu un credit. Acum l-a luat un alt vecin ca manipulant de marfă la magazinul său, de milă să nu moară de foame.
Cred ca nu ti-ar da alt credit pentru simplul motiv ca istoricul rau platnicilor e accesibil tuturor bancilor dintr-o sursa externa pe care o verifica toti, deci probabil si ei: biroul de credit. Daca ar fi sa se bazeze strict pe ce stiu ei… :))
Ioana, tu la care articol comentezi?
Că pe cel de faţă nu pari să-l fi citit.
Si imi place argumentarea ca au agajat oameni denacalificati. In primul rand la departamentul juridic. Stiti cum fac acum la procese? vin si amana, pe motiv ca nu au studiat dosarul; asta e marea solutie legala gasita, spera sa … lalaie pana renunta clientul!!
Cred ca pe tine te-au sunat ca bun platnic, pt ca nu ai reclamatii si procese impotriva lor sau plati anticipate, semn ca ai inteles cat de impotriva ta este sistemul bancar. Deci pt ei, esti chiar bun platnic!! (sau mai bine spus, fraier)
Cand am facut prima plata anticipata, am dat 1000 lei cu cerere pt scaderea perioadei de rambursare si mi-a scazut 1 an. Am cerut inca un desfasurator, si am comparat cifrele. De, sunt inginera, nu ma pricep la formule, ci la valori.
Acum, la aproape final de credit, si cateva rambursari anticipate, pot sa zic asa: pt 70 mii lei imprumutati, returnam inapoi 173 mii lei (deci peste 100 mii dobanda). Dupa platile anticipate, am de platit 70 mii lei, si maaxim 45 mii dobanda ( va mai scadea putin la urmatoarea plata anticipata).
Lucrind in banking (nu dati cu piatra, eu ma ocup cu distrugerea sistemului din interior 🙂 ), pot sa iti spun ca exista o solutie foarte simpla: data viitoare cind mergi sa iti platesti rata, spune-le ca vrei sa iti faca modificare in contract, prin care tu mentionezi concret ca nu mai doresti sa primesti oferte, materiale publicitare, telefoane, leafleturi de la ei.
(Asa-i ca atunci cind ai semnat contractul, acum x ani, nu ai bifat casuta in care scria „nu doresc sa primesc informatii despre alte oferte ale bancii”? Sau, alternativ, ai bifat-o pe aia in care scria „doresc sa primesc informatii…”).
Exista o reglementare europeana care OBLIGA bancile si institutiile financiare sa intrebe clientul daca este de acord sa fie „deranjat” cu alte oferte, etc. In cazul in care clientul refuza, si banca totusi il contacteaza cu oferte, asta devine deja motiv sa ii dai in judecata pentru hartuire.
Asa ca: pasul 1 – mergi la banca si solicita bifarea/debifarea casutei impricinate din contract. Pasul 2: daca dupa bifarea casutei, mai primesti telefoane din astea, ei sint deja pasibili de o relamatie la protectia consumatorului. Crede-ma, se dau amenzi frumusele pentru chestiile astea.
(Dpdv tehnic: banca are obligatia sa puna clientii care solicita sa fie exclusi de la diferite campanii publicitare ulterioare pe o lista care va fi exclusa automat in momentul in care se pregatesc campanii telefonice, de scrisori, samd. Lucrez, intre altele, cu liste de genul asta, si stiu cit ne stresam sa nu facem greseli si sa lasam clienti care refuza publicitatea pe listele celor care vor primi oferte publicitate – e genul de greseala pe care nu iti doresti sa o faci)
NB: din experienta pot spune ca multi clienti care se pling ca sint hartuiti cu reclame, samd, intr-adevar NU s-au protejat bifind casuta respectiva din contract (multi merg pe ideea ca „cine stie, poate cindva in viitor, banca imi va face o oferta de nerefuzat, de ce sa imi blochez sansa”, si pe chestia asta se expun la nenumarate telefoane si scrisori nedorite (in vreme ce oferta aia de nerefuzat nu mai vine). Fara sa vreau sa sun moralizator, dar banca nu e de vina ca clientul nu citeste contractul in detaliu, sau citeste creativ („ia sa bifez aici, ca sa nu cumva sa ramin pe dinafara la ofertele aurite din viitor”).
Tocmai de-aia, principala mea preocupare, cind sint obligata sa dau date in magazine, banci, tombole, etc, e sa ma uit dupa patratelele albe, si sa vad ce clauze sint scrise pe linga ele. Recomand cu caldura si altora sa faca la fel, si sa nu se rusineze de la a refuza bifarea unor chestii de genul „sint de acord ca datele mele sa fie folosite in campanii publicitare”, sau, mai rau „sint de acord ca xyz sa faca publice datele mele unor companii afiliate” – Pe filiera asta le vin multora telefoane/emailuri cu oferte de lenjerie, haine, telefonie mobila, viagra, samd.
(Am intilnit si cazuri in care cite o domnisorica draguta – asa de draguta, ca uiti ratiunea pe acasa in preajma ei- pune degetul pe cite o casuta din asta si spune suav: „va rog sa bifati aici si aici”. In situatii de-astea, spun simplu ca nu sint de acord, si ca sa isi cheme seful sa discutam)
Mai există un caz: cel care ia credit declară un număr de telefon greşit (intenţionat sau nu) şi apoi banca începe hărţuirea unor nevinovaţi.
a, si pt toti cei care au suferit ilegalitati cu bancile:
http://www.accbar.ro
http://clientivb.wordpress.com/
Stai linistita ca suna si pe cei carora le cunosc foarte bine istoricul.
Un telefon cu aceeasi tema am primit si eu de la directoarea sucursalei.
Cand am auzit ce vrea de la mine m-a bufnit rasul. I-am zis razand sa ma verifice in black list si vorbim dupa. Apoi am intrebat-o cum isi poate imagina ca as mai vrea vreodata credit de la ei in conditiile experientei ultimilor ani. (cine are credit la VB stie ce inseamna asta)
PS: nu e vorba de un black list al intarziatilor, nu am intarziat niciodata la plata ratelor, ci un black list cu cei care au dat banca in judecata
Bea, nu au facut la toti la fel.
Banca a marit partial si necontrolat dobanzile, fara sa trieze cei cu credit cu dbanda fixa, sau variabila.
Mie, cu dobanda fixa mi-a marit (pana am facut reclamatii si au rezolvat inapoi) si unei colege cu dobanda variabila nu a marit.
Problema este ca datorita evolutiei indicelui de baza BUBOR ei trebuiau sa miscoreze toate creditele cu dodbanda variabila, dobanda cu 1-2 puncte procentuale. Nu au facut-o. De aici sunt alllteee procese in curs.