Cum a ajuns lipoveanul Saşca să pescuiască la Olimp

Dacă nimeriţi la Popasul Pescarilor din Olimp, puteţi să-i cunoaşteţi şi pe oamenii care întind setcile în larg şi se duc să le culeagă roadele dis de dimineaţă, ca să vi le pună în farfurie.

pescari

– Peştele pe care l-am mâncat eu la terasă e prins de dumneavoastră?

– Ce spui? Vino mai aproape ca să ne faci şi nouă o poză.

– Păi am voie să calc pe plasele astea?

– Da cum? Hai, ne faci şi nouă o poză?

-Nu încăpeţi toţi trei, daţi-vă mai aproape…

– Hai mă să ne strângem. Aşa. Acuma ne-o trimiţi şi nouă acasă?

sasca2 sasca

– Cum? Aveţi email?

– A… păi nu poţi să ne-o trimiţi acasă?…

– Doar dacă o scot pe hârtie…

– … bine!

– Deci ce se mănâncă la Popasul Pescarilor e prins de dumneavoastră aici în plasele astea?

– Da, ce-i de mare. Ce nu e, nu e din mare…

peste popasul pescarilor

– Şi cum faceţi, sunteţi angajaţii lor sau vindeţi peşte la oricine?

– Angajaţi, da. Stăm aicea două săptămâni, apoi una acasă, apoi iar aicea… Tot ce prindem le dăm lor.

– De unde sunteţi?

– Din Tulcea.

– A, pescari de Deltă! Şi de ce v-aţi mutat la mare, nu mai avea Delta peşte?

– Nu mai avea… Avea odată, dar dacă a cumpărat ăla al vostru … şi a stricat tot…

– Cine?

– Bittner… Năstase ăla al vostru.

– Şi aici câştigaţi bine?

– 800 de lei pe lună.

– Plus casă, masă, locuiţi aicea în dependinţele astea?

– Da. Aicea cu chelnerii, ne-a făcut camere aicea, e bine.

– E frumos. De când lucraţi aici?

– Eu de cinci ani. Danilov Alexandru mă cheamă.Saşca.

– Sunteţi lipovean?

– Rus lipovean.

– Pe mine că cheamă Dollores.

– A, şi nevasta mea a plecat în Spania de zece ani. Ca să câştige bani…

– Şi nu se mai întoarce?

– Nu cred. A dat de „urs” acolo, da nu şi-a schimbat numele a naibii 😉 Îi trimite pachete cu pempărşi lu mama, că ştii, e acasă, paralizată, şi scrie pe pachet tot Danilov… de ce nu şi-a schimbat numele?

– Ştiu şi eu, nu s-o fi măritat… 🙂

– E, nu!

– Şi steagurile alea ale României cine le-a pus în larg acolo, unde sunt plasele de prins peşte?

– Noi, cine să le pună. Păi nu suntem români?

barca eu

 

Asta a fost discuţia de după un prânz prelungit cu plajă, sâmbătă, la Popasul Pescarilor, probabil una dintre cele mai frumoase terase de pe litoralul nostru. Locul e amplasat undeva la marginea staţiunii Olimp (din drumul către Olimp se face stânga prin pădurice, imediat după Hotelul Lacul racilor, şi mergeţi până daţi de o mare de maşini parcate pe marginea căii ferate). Cred că e bine să faceţi rezervare înainte, la cât de popular e. Servirea e bună, dar durează cam mult – deşi eşti avertizat că tot ce e făcut pe plită ia cam 40-45 de minute –  preţurile sunt un pic piperate, dar pe de altă parte condiţiile sunt ceva mai sus decât la o terasă oarecare. Cred că au cel mai curat WC la care am fost vreodată într-o unitate de alimentaţie publică la mare 😉

Una peste alta, pentru mine a fost o surpriză plăcută restaurantul ăsta. Mi-a amintit de Grecia, cu amplasarea pe plajă şi meniul variat. Başca faptul că l-am cunoscut pe Saşca 😉 Ceea ce vă doresc şi vouă, în vara asta, dacă aveţi drum prin zonă.

Tags: , , , , , , ,

6 Responses to “Cum a ajuns lipoveanul Saşca să pescuiască la Olimp” Subscribe

  1. Adrian 29/06/2014 at 15:00 #

    Fain doamna, fain. Am fost acolo, excelento-lenta mancarea dar de ce te-ai grabi? Sa incerci si la 2 Mai, e un mic restaurant-terasa al unor lipoveni langa primarie. Dar sa mergi cu foamea de minim doua zile.

  2. val 30/06/2014 at 11:00 #

    offtopic (cum de altfel te si astepti 🙂 ):
    Ce frumoasa e poza cu catelul !! 🙂

    • Dollo 02/07/2014 at 10:51 #

      E cățea 😛

      • val 03/07/2014 at 00:58 #

        fie ce-o fi. oricum, e cea mai tare poza de pe blog de pâna acum (daca n-oi fi scapat eu vreun articol) 😀

  3. TUdor 30/06/2014 at 11:07 #

    Si totusi, faptul ca in Delta nu mai e peste intristeaza tot acest reportaj, altfel simpatic

  4. bogdand 02/07/2014 at 09:01 #

    Ai sa râzi (nu sunt fan pește) dar am mâncat cel mai bun porc acolo. Chiar mai bun decât in multe restaurante din București!
    Confirm curățenia de la toalete. Prețurile sunt relative, dupa cum spuneam riști sa mănânci mai scump si prost in București.
    In rest lucrurile sunt decente!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.