Pe un cod portocaliu de furtună, înfruntând vicisitudinile vieții politice, Victor Ponta merge azi la Craiova ca să-și anunțe candidatura la președinția patriei iubite, România. Chiar dacă stihiile naturii îi par potrivnice, drumul îi va fi pavat cu dovezi de iubire și apreciere din partea oamenilor din partid. Zeci de podețe, parapeți și chiar cocioabe ruinate de pe marginea drumului dintre Pitești și Craiova erau ștampilate ieri cu un stencil roșu ca flamura partidului: PSD, striga un canal de colectare, PSD, îi răspundea un parapet de consolidare, PSD e în tot și în toate, în podul pe care calcă poporul, sau în ruina pe care se pișă șoferul.
Doamne ferește să-i dea prin cap conducătorului iubit să folosească elicopterul ca să ajungă la destinație, că bieții olteni ar trebui să se dea peste cap să are câmpurile în formă de PSD, ca să se vadă din zbor. Sau măcar să scrie cu pepeni numele partidului pe câmpuri, precum alt politruc, pe vremuri, care scria cu oile pe deal numele altui conducător iubit. Sic transit gloria mundi, ce e oaie pe deal, ca oaia piere, pe când PSD-ul va rămâne scris pe veci. Și pe toate gardurile.
Nu ca n-ar mai fi facut-o si cu PDL, si nu ca nu i-am mai fi vazut si pe altii. Ca asa s-a scris si epoca de aur, si aia care-au scris atunci, au scris si dup-aia. Ca nu-si scria Impuscatul (de unii Regretatul) singur numele pe toate gardurile…
Ca sa nu mai spun de aia care scriau pe toate zidurile prin ’98-’99 „moarte ungurilor”, in Pitesti. Si cind i-am intrebat pe cei pe care-i cunosteam ce treaba au cu ungurii, mi-au spus ca nu sint unguri deloc in oras… Da’ poate vin.
daca ar fi facut niste pusti graffiti cu puie monta, acum erau la jandarmerie
probabail ca tinerii psdisti olteni trabuie sa-i raporteze lu Ponta pe facebook maretele lor realizari, altfel nu-i vad asa harnici