Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.
Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor
Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.
Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.
Hahaha! Dolores, Bineaizis! Aproape ca-mi vine sa chitai putin 🙂
La multi ani, Toshiba! Ce repede trece timpul…
Draga Dollo,
Conform Comportamentului Pisicii de Arden Moore, o pisica de 5 ani este (aproape:) echivalenta cu o persoana de 36 de ani. Una de 1 an – 15 ani umani, 2 ani pisicesti – 24 ani, 3 ani – 28, si tot asa din 4 in 4 ani. La 21 de ani, o pisica e cat o persoana de 100. Ii doresc Toshibei sa ajunga la 22 cel putin si tie sa te bucuri de ea pana atunci! La multi ani!
Ce pozitie faina! Se vede ca n-are nici o grija, nici o apasare 🙂
LMA, Toshibo!
Ce mai face Toshiba, n-am mai vazut noutati in ultimul timp… 🙂
Toshiba face bine acum, că m-am întors din concediu, are pe cine să călărească toată ziua 🙂