Archive | decembrie, 2022

După jumătatea vieții nu mai numeri realizările, doar anii

me

Cu ce am rămas din 2022 – un soi de bilanț cu link-uri. Probabil cel mai scurt post scris de mine în istoria blogului. Conține și pisici 🙂

Read More 11 Comments

Cât de greu scapi de locul de parcare din fața blocului, în sectorul 3

parcari sector 3

Deși e greu de crezut, pare aproape la fel de complicat și de durată să anulezi abonamentul de parcare de reședință în sectorul 3, pe cât este să-l obții. Iar posesia unui loc de parcare plătit face din tine un mic latifundiar cu accente posesive maladive.

Read More 8 Comments

Lisabona revizitată după 13 ani

turnul Belem

O excursie cu un bătrân de 80 de ani este la fel ca una cu un copil de 5 ani. Plus constatarea tristă că te-ai „îmbogățit” prea târziu, odată cu restul plebei din care faci și tu parte și cu care te calci pe picioare ca să mai vezi apusul lumii bune.

Read More 11 Comments

Cum anulezi o poliță RCA în România lui „nu se poate conform legii”

asigurat de isus

După ce am plătit ani de zile suplimentul de decontare directă la RCA, mi-am dat seama anul ăsta că e o prostie și am încercat să anulez polița înainte să intre în vigoare. Am reușit cu greu, deși aveam de partea mea legile, Codul civil și Autoritatea de Supraveghere Financiară. De partea cealaltă stăteau 15 ani de „așa se face” și convingerea că toți clienții sunt proști.

Read More 10 Comments

Nemurirea și dilemele etice la oamenii de știință

oamenii din copaci hanya Yanagihara

Oamenii din copaci, de Hanya Yanagihara, o poveste din care te extragi cu greu, atunci când ți se bate în ușa de la baie să mai eliberezi tronul și pentru alții 🙂

Read More 1 Comment

Ce cărți citim în 2023 la clubul de carte

carti2023

Cele nouă cărți care vor fi citite în următoarele luni la clubul de carte.

Read More 0 Comments

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia