Românisme

Archive | Românisme RSS feed for this section

Românisme 20/02/2013

Dungile maro de pe pereții WC-urilor de stat

Ce putem aștepta bun de la niște guvernanți incapabili măcar să-și zugrăvească pereții clădirilor în care muncesc?

Un taxi for a stupid american. La Otopeni

Ministerul transporturilor a rezolvat problema taxiurilor de la aeroport, după moartea japonezei. Îi obligă pe toți turiștii să știe românește ca să-și poată suna un taxi normal din oraș.

Părul din piscină și sudoarea din saună

Mersul la piscină e ca untura de pește: e grețoasă, miroase urât și are gust rău, dar îți crește imunitatea și te pregătește pentru viață.

Libertatea de exprimare (la TV) în România

Televiziunile din România se joacă de-a copilul optimist și ăla pesimist din bancul cu balega de cal. Iar calul e mort în grajd.

Povestea Păroasei

Povestea poveștilor poate avea, în sfârșit, o urmare. Cu silicoane și manele. La Iași, pe aleea centrală, cruce în cruce cu Ion Creangă

Copiii au acces nefiltrat la informații despre sex și pornografie. Dacă școala vrea să fie utilă societății nu trebuie să facă poliție cu portarii în WC-uri, ci să-i învețe pe elevi mai degrabă cum se folosește prezervativul.

Ce se mai suspendă prin țara lu’ Orbete

În țara cu prospere bugete de siguranță națională, căile ferate suspendă trenuri pentru că sunt incapabile să lupte cu hoții și să-și securizeze barierele

Încrederea în justiție și investiția în pușcării

Un mesaj pentru parlamentarii cu procese: „S-a furat atâta în țara asta, iar în sistemul penitenciar nu s-a investit nimic. Este inadmisibil ca în secolul ăsta să trăim în mizeria asta!”

Ridică-te, Gheorghe! Și dă-ți telefonul pe silent…

Cam pe la momentul testicolelor lovite cu creionul, în sala Dalles, rece și tăcută ca o celulă de Aiud, a răsunat vesel un Nokia tune din rândul doi sau trei…

Despre polițiști, numai de bine

Când n-ai cu ce, n-ai cu ce: niște polițiști, niște țigani cărora li se confiscaseră CD-urile și o intersecție în care nu merg semafoarele de o săptămână.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Dungile maro de pe pereții WC-urilor de stat

Un taxi for a stupid american. La Otopeni

Părul din piscină și sudoarea din saună

Libertatea de exprimare (la TV) în România

Povestea Păroasei

Ani de liceu cu emoții în WC

Ce se mai suspendă prin țara lu’ Orbete

Încrederea în justiție și investiția în pușcării

Ridică-te, Gheorghe! Și dă-ți telefonul pe silent…

Despre polițiști, numai de bine

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

De ce ea? (3)

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

Depre ziduri