clubul cartii

Tag Archives: clubul cartii

Carte & alte arte 09/01/2015

Pamuk la clubul de carte – scapă cine poate

Cartea „The new life” de Orhan Pamuk se dezbate sâmbătă, 10 ianuarie, la Cafepedia de pe strada Artur Verona nr.2 (la Romană) începând cu ora 19.00. Rezumatul, mai jos.

Jurnalul lui Alice Voinescu – la pomul lăudat să nu te duci cu sacul

Am crezut ca o să citesc opinii pertinente despre România interbelică şi cea comunistă, în loc de asta au fost două volume consistente în care m-am luptat necontenit să găsesc puţină substanţă printre dumnezei, rugăciuni, vise, discuţii cu rude moarte şi prieteni vii, certuri în familie, parastase şi înmormântări.

Ce mai citim iarna asta?

Aștept propuneri pentru următoarele lecturi de la clubul de carte.

În căutarea ceva-ului mai bun

La sud de graniță, la vest de soare, cartea lui Murakami despre căutările inutile ale noastre, ale tuturor.

Comunismul chinez și fețele lui umane

Lebedele sălbatice/Trei fiice ale Chinei, o carte document după care regimul Ceaușescu o să vi se pară o copie palidă.

Fiicele României beau pentru Fiicele Chinei

lebedele-salbatice---trei-fiice-ale-chinei

Ultima întâlnire de vară a clubului de carte se ține mâine, la Cărturești, ca să discutăm atât cât am apucat să citim din Lebedele sălbatice, trei fiice ale Chinei, de Jung Chang.

Cărțile care mi-au picat în mână

Nu-s mai citită ca alții, dar nici nu pot amesteca într-o listă de zece cărți „definitorii” lecturile romantice ale adolescenței, cu astea prozaice de adult. Vă pot spune, însă, ce mi-a plăcut în ultima vreme.

Vacanță de vară în cimitir

Se citește „Cimitirul” lui Adrian Teleșpan, până la 30 august, când ne întâlnim ca să ne numărăm orgasmele avute pe marginea cărții 😉

Azi, la clubul de carte…

Jacob se hotărăște să iubească

Cum poți să ajungi să iubești oamenii, mai ales pe părinții care-ți fac cel mai mare rău, într-o lume în care toți ceilalți iubesc orice altceva: caii, pământul, aurul, puterea… ?

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Evenimentul zilei 18/04/2010

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Românisme 28/07/2013

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Românisme 25/10/2011

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Drepturi civile 09/06/2017

Hai păpușă sexoasă, bagă!

Primele victime ale poziționării USR împotriva modificării Constituției sunt propriii consilieri generali din București, hărțuiți grobian de consilierii PSD pe tema „cuplurilor de același gen”. Famiglia tradițională PSD de la Primăria Capitalei îi hărțuiește pe copiii adoptați ai cuplului bisexual USR

Portrete 10/08/2017

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Reportaje 10/12/2012

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Dollo zice Bine