clubul de carte

Tag Archives: clubul de carte

Carte & alte arte 01/03/2021

Pe culmile plictiselii, cu Emil Cioran

O recenzie acidă a cărții de debut a tânărului Emil Cioran, scrisă de o bloggeriță care n-a creat nimic la viața ei și știe numa’ să critice.

Ce citim până la primăvară

Cărți de citit la clubul de carte în perioada septembrie 2018-aprilie 2019 și poate chiar mai târziu

Complexul bărbatului de 30 de ani

Complexul lui Portnoy, de Philip Roth – Să ridice mâna ăla căruia nu-i place sexul oral, nu visează la una mică cu o necunoscută agățată pe stradă, care nu vrea să fie liber și nu s-a masturbat vreodată

Cărțile de vara asta – dați cu votul

Am un feeling bun în legătură cu tura asta de cărți, deși nu e bine să spui că nu se poate mai rău decât ce a fost 😉 Hai, dați cu votul și vedem noi ce ne așteaptă:

Contele de Monte Cristo, varianta spaniolă

Ne vedem sâmbătă ca să facem praf cartea lui Zafon – Prizonierul cerului – un fel de Contele de Monte Cristo scris de Danielle Steel

Votați aici, citiți acasă

La dollo.ro se votează fără formulare, fără cozi, numai „rezidenții” clubului de carte – votați ce citim până la primăvară.

Ce mai citim iarna asta?

Aștept propuneri pentru următoarele lecturi de la clubul de carte.

Trei ani de club de carte și un masaj la spate

Ne vedem mâine ca să bem pentru aniversarea a trei ani de club de carte, cu japonezul Murakami și câte un masaj chinezesc pe pat de jad.

În căutarea ceva-ului mai bun

La sud de graniță, la vest de soare, cartea lui Murakami despre căutările inutile ale noastre, ale tuturor.

Cărțile care mi-au picat în mână

Nu-s mai citită ca alții, dar nici nu pot amesteca într-o listă de zece cărți „definitorii” lecturile romantice ale adolescenței, cu astea prozaice de adult. Vă pot spune, însă, ce mi-a plăcut în ultima vreme.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Politice 25/01/2017

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Românisme 22/10/2011

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Foto 04/04/2017

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Portrete 20/12/2012

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

La moșie 30/12/2021

Perla Harghitei din Călărași (V)

Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o

Românisme 04/01/2018

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Dollo zice Bine