Nimic despre alegeri, doar despre legumicultură, pomicultură și alți demoni cu care mă mai lupt pe la moșie. Din 2019, no less 😉
Bine, fie, și un paragraf despre conștiința mea de după vot.
Usturoi, nu matematică
Facerea de pâine e ca pupătura de mamă
Cum s-a făcut de mi-a ieșit mai bine focaccia decât pâinea tradițională românească.
De ce vrem să trăim veșnic
Întâlnirea dintre marea bloggerizdă Dollo zice Bine și poeta Ana Blandiana nu putea rămâne nescrisă 😉
Ce am văzut și făcut în Cipru (I)
O insulă care reunește ce au mai bun grecii și turcii, dar pe ei îi ține separat ca să nu te copleșească cu ospitalitatea. Aici povestim mai ales despre partea turcă: condiții de acces, prețuri, cazare, ce e de văzut și încercat.
Votul de conștiință în țara votului inutil
Cu cine (nu) votez la Primăria Capitalei și la aia de sector și de ce. Plus alte considerații inutile despre București și oamenii lui.
Focuri care ard mocnit
Cum salvează arderile (ne)controlate de deșeuri mica democrație rurală și națională, în care statul nu-și face datoria, dar nici nu pune biciul pe cetățean.
Oamenii mărunți din anticamera Fiscului
Statul român nu e pregătit ca să aibă cetățeni educați și nici să le răspundă cu aceeași monedă, dar insistă că pentru starea de sănătate precară și pentru evaziunea fiscală de vină ar fi totuși lipsa noastră de educație
Acuzații de bypass la adresa burghejilor cu boiler de la bloc
Cum era o americancă să pună bazele unei noi religii într-un bloc din Vitan, din cauza unor coincidențe care au creat impresia că a lăsat câteva apartamente fără apă caldă. Și cum s-a făcut până la urmă de am rămas atei
Cu cât cumperi mai mult, cu atât ești mai hoț, la Kaufland 10′#13
Deși încearcă și reușește de multe ori să te fure cu un preț mai mic pe etichetă și altul mai mare pe bon, Kaufland te controlează la ieșire și te suspectează că furi de la ei, cu cât ai coșul mai încărcat de produse. Am pățit
7 zile la Veneția
O mini-vacanță cu mamele prin nordul Italiei: Veneția, Murano, Burano, Torcello, Dolomiți, Valdobiadene – valea cu proseco – Lago din Garda până sub balconul Julietei din Verona
Articles
-
Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga
24/07/2026
-
Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania
26/06/2026
-
Cea mai interesantă biserică făcută de un ateu
24/06/2026
-
Când relele lumii te ajung și-n paradis
15/06/2026
-
Ce cărți citim până în 2027, pe vremea asta
08/06/2026
-
Care-i treaba cu cardul de fidelitate
27/05/2026
-
Lecții dintr-o viață aparent irosită
11/05/2026
-
Industrienacht, cum își laudă elvețienii munca
28/04/2026
-
Prețuri de supermarket, comparativ în România, Franța și Germania
26/06/2026
-
Cea mai interesantă biserică făcută de un ateu
24/06/2026
-
Cum am ajuns să-mi repar mașina cu ranga
24/07/2026
-
Dollo: Păi e toată numai o crăpătură, la câte spaț...
-
Dollo: Am tot scris experiențele de pe aici în ultimul ...
-
Sebastian: Buna Dimineata un tabel cu naravuri bune si rele ...
-
Om bun: De obicei cladirile se testeaza in urma cutremurel...
-
Dollo: Tocmai asta încerc să arăt aici, că nu avem pr...
-
Dollo: Da, din păcate nu e și venitul dublu :)...
-
cmv: Mersi mult, Dollo! Super market research! Apropo...
-
Florin: Nu știu dacă urmăriți canale românești.Se pa...
„Puteți prelua maximum 500 de caractere din articolele de pe blog dacă precizați sursa și dacă inserați link către articol. Pentru mai mult vă rog să accesați butonul de like-uri în euro, amplasat mai jos pe coloană”
Dollo, blogerizdă fără arginți
Ce citim luna asta

La clubul de carte din 26 iulie 2026, ora 21.00, discutăm „Un joc și o desfătare” de James Salter. Clubul se ține prin video-conferință. Dacă ați citit cărțile și vreți să participați, găsiți link-ul de conectare dând click pe poza cărții. Tot acolo găsiți și ce cărți citim la clubul de carte în 2026-2027
Buton pentru like-uri în euro
Cauți ceva în arhivă?
Cine e Dollo
Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”





