Mersu’ pe jos face bocancu’ frumos

Un brad de Bucuresti

Cine zicea ca Bucurestiul e urat – si sunt destui, printre care ma numar si eu – sa faca bine sa-l ia la picior intr-o zi in care sta sa se cufunde in zapada. Nici mai devreme, nici mai tarziu, ci taman in ziua in care nametii se aduna, pufosi si afanati ca niste troiene ireale de zahar vanilat. Nu va inghesuiti in trafic, nu stati sa degerati in statii, mersul pe jos face piciorul frumos, chiar daca e nevoie de ceva vigoare ca sa dovedesti troienele. Compenseaza aerul curat care-ti injunghie narile si te face sa-ti simti plamanii durerosi ca dupa o cursa nebuna de rezistenta. Tineti privirile la nivelul solului alb si ridicati-le cel mult pana la varful brazilor incarcati cu zapada. Au mai ramas cativa in Bucuresti, o sa fiti mirati. Nu dati atentie blocurilor cenusii, bisnitarilor din intersectii, vanzatorilor de Bingo, masinilor de teren care sfideaza cozile cat  dragonul chinezesc din trafic si se suie pe trotuare. Tineti urmele pasilor care au fost pe acolo inaintea voastra sau savurati intinderea alba, neatinsa, care va imbie s-o dezvirginati cu bocancul. Ascultati aerul rece, tacut, in care scartaie molcom doar cauciucurile de iarna pe zapada data cu sare de cu noapte. Nu veti auzi motoare ambalate, scartait de frane. Chiar si soferii stiu sa circule in soapta, ca sa nu trezeasca orasul din frumosul vis alb de iarna. Bucurati-va, maine va fi totul negru, zemos si gretos.

Strada mea pe care nu vine niciodata deszapezirea Bulevardul Unirii inca alb Mircea Voda cu ptuina sare In parcare la Casa Poporului e suparare mare Pe malul Dambovitei cea limpede si frumos curgatoare O banca te asteapta Singuratatea parcului Leaganul zapezii

Etichete: ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Dacă Traian ar fi vrut să cucerească Dacia în 2013…

turnulete

… l-ar fi oprit jandarmii să urce la cetatea Sarmizegetusa Regia, pe motiv că e închisă între decembrie și februarie, și astfel geneza poporului român ar fi așteptat primăvara

Românul s-a născut poet, de aia e mai lent

casca

Când o lucrare unică intră pe mâinile unor muncitori români termenele contractuale devin opționale. Totul în România durează mai mult, zice spaniolul șef de șantier. Dar la final iese o operă brâncușiană, zice inginerul român

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.