Puricei

Cea mai simplă și gustoasă mâncare făcută la țară, încropită din resturi: de friptură și de mămăligă. Încălzite și amestecate, mâncate cu mâna

Străbunica făcea, mamaie a făcut și ea, mama încă mai face și cu siguranță că voi face și eu, că prea sunt buni! În părțile Buzăului, de unde se trage mama, unde am copilărit și eu în vacanțe, li se spunea puricei. E poate cea mai simplă și gustoasă mâncare făcută la țară, încropită din resturi: de friptură și de mămăligă. Încălzite și amestecate, mâncate cu varză acră tocată și stropită cu ulei. Totul poate fi topit cu o dușcă de pălincă.

Ideal ar fi ca mămăliga, vârtoasă, să fie făcută de cu seară. Mamaie făcea mămăligă într-un ceaun mare, din care hrănea toată casa, inclusiv câinele din curte. Ce rămânea o învelea în ștergar și o folosea a doua zi, la puricei.

Resturile de friptură pot fi amestecate și cu cârnați și ce vă mai place să aruncați în tigaie. Mamaie folosea o tigaie mare, neagră, arsă, în care stăteau sleite niște jumări mai degrabă, că bucățile bune de carne fuseseră mâncate deja.

Acolo, peste toate, fărâmița mămăliga de ieri și frământa toată amestecătura timp de câteva minute, pe foc, cât să se topească untura și să pătrundă, odată cu bucățile de jumări, carne, cârnați, în bucățile de mămăligă. Rezultă o chestie care poate să nu pară apetisantă la prima vedere, sau în poza, dar mergeți pe mâna mea. E bun rău!

Când toată suflarea din casă se așeza în jurul mesei rotunde cu picioare scurte din bucătăria de vară a buncii, apărea și tigaia, aburindă, în mijlocul mesei. Toți așteptam rândul la lingura de lemn, să ne punem în strachină porția. Abia de aici încolo se făceau puriceii. Pentru că adevărata savoare a mâncării stă în „prelucrarea” ei cu mâinile goale. Puriceii sunt de fapt cocoloașele de mămăligă cu carne pe care le strângi între degete, și când sunt tocmai bune de un dumicat, le bagi pe gât. Și mănânci, și mănânci, până ajungi să arunci cu căciula în cîinii care își permit să poftească pe lângă tine 😉

Tags: , , , ,

7 Responses to “Puricei” Subscribe

  1. mircea 09/01/2011 at 23:18 #

    M-as pune si eu la rind la lingura de lemn.

    • Dollo 09/01/2011 at 23:38 #

      Norocul tau ca esti primul, poate prinzi ceva 🙂

  2. Adrian 10/01/2011 at 12:19 #

    E buna reteta asta…daca triezi vagoane in gara „by hand”. Pentru noi astialalti, corporatistii, sezatorii la birou, probabil ramane doar mamaligiki. Altfel ajungem de nu ne mai incape curu’ pe scaun!

    • Dollo 10/01/2011 at 12:21 #

      Adrian, dupa ce mananci te duci sa dai zapada din fata corporatiei si se rezolva 🙂 Sau mergi pe jos la serviciu cateva zile la rand …

  3. Adrian 10/01/2011 at 12:24 #

    Da Dollo, da’ stau prea aproape de servici :(((

    • Dollo 10/01/2011 at 12:28 #

      Tu vrei sa mananci sau doar gasesti scuze? 😛

  4. Adrian 10/01/2011 at 12:40 #

    Ambele! :))

Leave a Reply

Oldies but goldies

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor