Hai acasă!

Nu vi se pare că atunci când alegi o țară, ar trebui să fii cu ea și la bine și la greu? De ce dau buzna românii din Japonia să se întoarcă în România?

Totuși, în nemernicia ei, țara asta e locul în care vor toți să se întoarcă. Mai ales când, în zonele în care plecaseră se produc cataclisme, revoluții, tsunami, contaminări nucleare sau alte chestii care nu intrau în tabloul perfect al țării în care voiau ei să trăiască. Știu că o să-i ofensez pe emigrați acuma, dar nu vi se pare că atunci când alegi o țară, ar trebui să fii cu ea și la bine și la greu? Ca într-o căsnicie, așa…

Aș putea să-i înțeleg pe românii care au dat năvală înapoi în țară, din Egipt sau Libia, că nu era războiul lor, dar în Japonia, cutremurul e al nimanui. Dacă ți-a fost bine acolo, în țara aia, nu-i datorezi măcar ei să o ajuți să iasă din impas? Că oricum României zici că nu-i datorezi nimic. Doar ea, țara, e obligată să-ți dea bilete de avion ca să dai fuga acasă, când dai de greu 😉

Etichete: , ,

8 comentarii la “Hai acasă!” Subscribe

  1. Escu 15/03/2011 at 22:15 #

    emigrantii tot emigranti raman. pot sa-si ia cetatenie de oricare…atata vreme cat ei sunt romani, vor gandi in „romaneste” mereu. n-au cum sa devina japonezi dupa 5-10 ani de stat acolo.

  2. Dragos B 15/03/2011 at 22:52 #

    Corect! Sobolanii parasesc primii corabia. Capitanul, legat de catarg … … …

    • Dollo 15/03/2011 at 23:11 #

      Escu – cred că asta e o chestie care-i macina si pe ei.
      Dragos B – Capitanului ii lipseste orchestra care sa-i cante pana in ultimul moment 😉

  3. spufi 16/03/2011 at 11:19 #

    Dollo, eu cred ca ai si nu ai dreptate 🙂
    Daca de exemplu s-ar fi intamplat nenorocirea asta in Romania, presupunand ca am resursele financiare sa plec temporar intr-o tara ferita de dezastru, as face-o, macar pana se linisteste situatia cu centralele. Daca explodeaza, nu as vrea sa mor ca prostu’, cu toata familia, sa-mi scrie pe curuce „a murit din solidaritate”.
    Ca pe urma m-as intoarce (in caz de necontaminare zic) si as participa la reconstructie, este cu totul alta poveste. Problema este sa scap cu viata. Cred ca as aduce mai multe beneficii tarii vie decat moarta.

    • Dollo 16/03/2011 at 16:00 #

      Pai da, dar daca ar gandi toti asa, cine ar mai sustine tara pana trece norul radioactiv? Sau, cand te intorci, crezi ca mai gasesti ceva? Sau… te mai intorci? :))

  4. Gilbert 16/03/2011 at 22:45 #

    De acord cu Spufi. D’aia am plecat si io, ca a dat dezastrul economic si calamitatea politica peste Romania. Si am sa ma intorc sa pun umarul la reconstructie…
    Da’ totusi vorba lu’ tanti Dollo: mai gasesc io ceva cand vin?

  5. blo 17/03/2011 at 10:10 #

    Nu stiu altii cum sunt, dar eu de cand sunt mama, nu mai sunt soim al patriei. Pentru mine cel mai important lucru este sa le fie bine copiilor mei. Daca in tara in care locuiesc ar exploda ceva centrale nucleare, cred ca as incerca sa fug cat mai departe, cel putin pana se lamureste situatia.

  6. Gilbert 18/03/2011 at 05:10 #

    Blo, dacă aş fi mai mititel zău că te-aş ruga să mă înfiezi 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Când Manhattanu era un soi de Ferentari…

Martha-Cooper-Kids

… iar Martha Cooper, prima femeie fotograf de la New York Post. Azi e septuagenară, dar se aleargă cu poliția și grafferii prin Brazilia ca la tinerețe. Și vine la București în 13-15 octombrie la Make a Point