Hai acasă!

Nu vi se pare că atunci când alegi o țară, ar trebui să fii cu ea și la bine și la greu? De ce dau buzna românii din Japonia să se întoarcă în România?

Totuși, în nemernicia ei, țara asta e locul în care vor toți să se întoarcă. Mai ales când, în zonele în care plecaseră se produc cataclisme, revoluții, tsunami, contaminări nucleare sau alte chestii care nu intrau în tabloul perfect al țării în care voiau ei să trăiască. Știu că o să-i ofensez pe emigrați acuma, dar nu vi se pare că atunci când alegi o țară, ar trebui să fii cu ea și la bine și la greu? Ca într-o căsnicie, așa…

Aș putea să-i înțeleg pe românii care au dat năvală înapoi în țară, din Egipt sau Libia, că nu era războiul lor, dar în Japonia, cutremurul e al nimanui. Dacă ți-a fost bine acolo, în țara aia, nu-i datorezi măcar ei să o ajuți să iasă din impas? Că oricum României zici că nu-i datorezi nimic. Doar ea, țara, e obligată să-ți dea bilete de avion ca să dai fuga acasă, când dai de greu 😉

Etichete: , ,

8 comentarii la “Hai acasă!” Subscribe

  1. Escu 15/03/2011 at 22:15 #

    emigrantii tot emigranti raman. pot sa-si ia cetatenie de oricare…atata vreme cat ei sunt romani, vor gandi in „romaneste” mereu. n-au cum sa devina japonezi dupa 5-10 ani de stat acolo.

  2. Dragos B 15/03/2011 at 22:52 #

    Corect! Sobolanii parasesc primii corabia. Capitanul, legat de catarg … … …

    • Dollo 15/03/2011 at 23:11 #

      Escu – cred că asta e o chestie care-i macina si pe ei.
      Dragos B – Capitanului ii lipseste orchestra care sa-i cante pana in ultimul moment 😉

  3. spufi 16/03/2011 at 11:19 #

    Dollo, eu cred ca ai si nu ai dreptate 🙂
    Daca de exemplu s-ar fi intamplat nenorocirea asta in Romania, presupunand ca am resursele financiare sa plec temporar intr-o tara ferita de dezastru, as face-o, macar pana se linisteste situatia cu centralele. Daca explodeaza, nu as vrea sa mor ca prostu’, cu toata familia, sa-mi scrie pe curuce „a murit din solidaritate”.
    Ca pe urma m-as intoarce (in caz de necontaminare zic) si as participa la reconstructie, este cu totul alta poveste. Problema este sa scap cu viata. Cred ca as aduce mai multe beneficii tarii vie decat moarta.

    • Dollo 16/03/2011 at 16:00 #

      Pai da, dar daca ar gandi toti asa, cine ar mai sustine tara pana trece norul radioactiv? Sau, cand te intorci, crezi ca mai gasesti ceva? Sau… te mai intorci? :))

  4. Gilbert 16/03/2011 at 22:45 #

    De acord cu Spufi. D’aia am plecat si io, ca a dat dezastrul economic si calamitatea politica peste Romania. Si am sa ma intorc sa pun umarul la reconstructie…
    Da’ totusi vorba lu’ tanti Dollo: mai gasesc io ceva cand vin?

  5. blo 17/03/2011 at 10:10 #

    Nu stiu altii cum sunt, dar eu de cand sunt mama, nu mai sunt soim al patriei. Pentru mine cel mai important lucru este sa le fie bine copiilor mei. Daca in tara in care locuiesc ar exploda ceva centrale nucleare, cred ca as incerca sa fug cat mai departe, cel putin pana se lamureste situatia.

  6. Gilbert 18/03/2011 at 05:10 #

    Blo, dacă aş fi mai mititel zău că te-aş ruga să mă înfiezi 😉

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Peru: buricul incașilor, capcana turiștilor

machupicchu12

Ca să vizitezi Machu Picchu – casa de vacanță a lui Pachacuti, omorât de spanioli cu varicelă, descoperită 500 de ani mai târziu de un american – trebuie să bagi 140 de dolari în pușculița din Bermude a vreunui politician peruan, pe cel mai scump bilet de tren din lume.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?