Cu bărbatul la cumpărături

Ea îl ținea de mână și se uita rugător în ochii lui. El se uita peste capul ei, înainte. Ea îl ruga, și cu ochii, și cu gura. El se împotrivea tăcând, înfipt în călcâie. Ea a făcut un pas înainte, dar tot cu ochii în ochii lui. Hai, te rooog! Nu! Doar zece minuteee! Nu! Poți să le numeri și să mă scoți afară după aia. Număr de aici!

Ea îl ținea de mână și se uita rugător în ochii lui. El se uita peste capul ei, înainte. Ea îl ruga, și cu ochii, și cu gura. El se împotrivea tăcând, înfipt în călcâie. Ea a făcut un pas înainte, dar tot cu ochii în ochii lui.

Hai, te rooog!

Nu!

Doar zece minuteee!

Nu!

Poți să le numeri și să mă scoți afară după aia.

Număr de aici!

Ea a cedat, cum o fi făcut-o de atâtea ori  până atunci, și a intrat în magazin. Cu pași ușori, dar inima grea. El a rămas în față, numărând. În față de H&M Unirea.

Mi-a plăcut de el. Hotărât, neclintit. M-am uitat zâmbind la el. S-a uitat și el, mirat, la mine. Mirat că-i zâmbesc sau că n-am intrat și eu? Înăuntru, plin de fete. În delir. Eram în drum spre o întâlnire, că poate aș fi numărat și eu vreo zece minute înăuntru, cât să văd dacă sunt de ajuns sau mai trebuie 🙂

Când m-am întors de la întâlnire am luat-o agale pe străduțele înguste din centrul istoric. Era o tentativă de soare și cam pustiu. Într-o vitrină am văzut niște rochițe drăguțe de vară. V-am zis că tocmai le-am făcut loc în dressing 😉

La ușă nu număra nimeni, înăuntru erau două femei și vânzătorul. Un bărbat chinuit, mă gândeam, să stea într-un magazin plin de rochii, și femei capricioase. Nu era deloc așa.

Una dintre femei vorbea alintat la telefon, vânturând cu mâna liberă rochițele atârnate pe umerașe.

– Știi, e una drăguțică rău, pe albastru, îmi place mult!

– %&^*$#@

– Dar și asta pe verde e super, și zice că-mi vine foarte bine – își dezlipește un ochi de pe rochii și-l aruncă spre vânzătorul care o aproba din cap.

– )&#@*^

– Dar, iubi, tu crezi că aia pe albastru mi-ar veni mai bineee?

– *#$&^%%)

– Știi, asta pe verde se asortează cu ochii mei…

– !#)^^%#^$#)(

– Îmi place mult și aia pe albastru… Dar nu pot să le au pe amândouă, nu, hi, hi?

– +**&^%^%$#

Vânzătorul plusează machiavelic:

– Spune-i că are o prietenă cu gusturi excelente!

– (ea, chicotind) auzi, ce zice vânzătorul, că n-am gusturi proaste, hi, hi!

– .(*^^%$#

Eu una n-am mai rezistat, am ieșit din magazin și am lăsat-o pe pisi cu dificila alegere pe cap. Mă gândesc, totuși, bărbatul ăla de la telefon, oare ce motiv să fi avut să nu fie cu ea în acele momente importante, ha, voi ce ziceți? 🙂

Etichete: , , ,

3 comentarii la “Cu bărbatul la cumpărături” Subscribe

  1. Escu 08/04/2011 at 11:57 #

    mare greseala…asta cu mersul la cumparaturi. odata am facut greseala sa ies cu 2 prietene la cumparaturi…a fost horror..stiu ca la un moment dat am fost pe post de cuier intre 2 cabine de proba…

    • Dollo 08/04/2011 at 13:05 #

      Cu una e greu, darmite cu doua :)) Ce a fost in capul tau?

      • Dorinescu 08/04/2011 at 13:07 #

        eram tanar, lumea era a mea…aveam fumuri in cap :)))

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască