Pare că singurul minus al întregii zile a fost parcimonia cu care Lufthansa ne-a hrănit pe cele două curse. De vreme ce am primit practic banii înapoi pe dumul dus pe care trebuia să-l fac cu Austrian Airlines, am înghițit cu poftă batonul de pâine cu un pic de unt de pe ruta București-Munchen și apoi napolitana cu alune dată până la Berlin, dar gândul îmi era numai la un chilliwurst cu cartofi prăjiți. Ceea ce am și prestat de îndată ce m-am cazat și am depistat locul în care miroase a cârnați la grătar: Alexanderplatz, frate! Plus o bere Berliner bună-bună.
Vă spun, ori a fost frica morții, ori foamea adunată de toată ziua (totuși se făcuse de ora 19.00 până am reușit să înfulec ceva) dar chilliwurst-ul ăla picant și înecat în ketchup mi s-a părut cea mai bună mâncare ever. Și când te gândești că mama făcuse tartă cu ficați, sărmăluțe în foi de viță și salată de vinete…
În fine, vă mai povestesc și mâine ce mai fac, dar ziceam să vă linștesc că sunt întreagă și îi aștept pe cititorii mei berlinezi la Hotel Titanic, cum am promis 🙂
A, vremea e neașteptat de blândă, în ciuda amenințărilor. Dacă o ține tot așa e numa bine de documentat și apoi plimbat și făcut poze. Iar Germania arată verde și bine organizată din aer. La sol e cam mizerabilă, dar sper să fie de vină doar duminica seara, când or fi fost liberi gunoierii.
Si eu am mancat corn cu unt de la Paris la Munchen, mare clasic al aviatiei nemtesti se pare. Pana la Timisoara am sters de pe jos, scaune si nadragii juniorului crema din placinta cu crema x 2, ca o luat-o si pe a lu’ mama…ce buna ar fi fost o napolitana cu alune in loc 🙂
Deh, cred că aveau infinit mai mult succes cu un cârnat cu muștar în chiflă 🙂