Archive | ianuarie, 2012

De ce au dreptul pușcăriașii la sex?

Hard labor or hand labor :D

Ce s-a întâmplat cu sfânta masturbare? N-ar fi mai safe în cazul ăsta?

Read More 113 Comments

Curajul răspunderii online

Anonim pe Internet

Gazeta de sud își obligă cititorii să comenteze cu numele reale, dar nu spune ce se întâmplă când ziariștii publică articole sub pseudonim. Ziariștii/bloggerii au dreptul la pseudonime, dar cititorii nu au dreptul la anonimat. De ce?

Read More 27 Comments

Nu mă interesează, chiar dacă mă afectează

La tinerețe

Nu citiți, nu vă informați, nu votați, nu reacționați. E ca și când i-ați delega pe alții să mănânce, să facă sex sau să trăiască în locul vostru. În timpul ăsta voi ce faceți? Like, share?

Read More 60 Comments

Supă de dovleac, să ne taie greața

Supă de dovleac

Cui îi trebuie o supă de dovleac, fie ea și picantă, când geme oala de ciorbă de oase, cu măduvioare și zgârciuri, acrită bine cu borș de casă și iuțită de pe margine cu un ardei verde și aparent nevinovat, ha? V-am păcălit! :))

Read More 15 Comments

Cititorii mei sunt mai fotogenici ca ai altora

Șampania poporului

Pe 2.01.2012 inaugurăm datina pozelor trimise de cititori, cu ce le-a făcut lor sărbătorile speciale. Ediția de anul ăsta s-a încheiat, dar vă aștept după Apocalipsă, pe 2.01.2013.

Read More 11 Comments

Nu-i frumos să sune popa la uși închise

Rezoluția Vaticanului

La slujba Sfântului Vasile, puțină educație religioasă de bază, ca să ne meargă bine tot anul.

Read More 23 Comments

Oldies but goldies

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

casa becali

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.