Doamna a năvălit pe ușa coaforului de parcă se temea că i-o ia alta înainte. Vorbea suficient de tare cât să acopere zgomotul produs de uscătoarele de păr și de radioul care difuza muzică latino. Precipitată, s-a apucat să ne mitralieze povestea: „astă noapte mama a intrat în comă! (pauză pentru ooo-uri de la audiență) La zece aseară am vorbit eu cu ea și era bine. Dimineață mă sună sor-mea și-mi spune că mama e la spital, în comă. Spuneți și dumneavoastră, cum vine asta? Acum să fii bine mersi și peste câteva ore să fii în comă! Mă rog la Dumnezeu și poate trece mama și peste asta. Că a mai avut un episod din ăsta. Dar are 83 de ani acuma…!”.
Patronul salonului o gratulează pe nou venită cu un „Asta e viața, doamnă, se mai întâmplă!” și continuă să o spele la cap pe doamna care stătuse până atunci cu vopsea de păr Wella, roșu stins. O invită pe precipitată să ia loc, să-și tragă sufletul, și să spună ce dorește. Doamna continuă cu coma: „Cum vă spuneam, aseară la zece am vorbit cu ea și spunea că bea o cană cu lapte. Eu i-am zis de multe ori, mamă, laptele nu mai e bun după o anumită vârstă, dar ea nu și nu. E, uite că s-a întâmplat. A băut o cană cu lapte, i-a crescut glicemia și a intrat în comă. ȘI dacă nu i-aș fi spus de atâtea ori…!”
Patronul insistă să afle ce vânt o aduce în coaforul lui. Doamna îi face concesia și-i spune că vrea rapid un permanent, că trebuie să plece cât mai curând la spital, la mama aflată în comă. Patronul o invită să se facă comodă și să vină s-o spele pe cap, că așa e bine pentru permanent. „Vai, dar e spălat. În ultimele două săptămâni eu mă spăl pe cap de două ori pe zi. Dar dacă ziceți, trageți-i un șampon, n-am nicio problemă. Poftiți!”, și se pune cu capul pe spate la dispoziția mâinilor măiastre ale patronului.
Gura doamnei cu mama în comă nu tace nici sub dușul cu apă călduță. „Frige?” o întreabă patronul. „Nuuu, e bine, puteți da și mai fierbinte, că mie așa îmi place!”, zice doamna. „Nu e bine prea fierbinte, că dăunează părului. Nici baia prea fierbinte nu e bună, că slăbește inima. În general e bine ca omul să facă lucrurile cât mai aproape de natural”, îi explică patronul. „Zău? Nu știam Eu v-am spus, de două ori pe zi l-am spălat în ultimele două săptămâni, și de fiecare dată mă spăl cu apă fierbinte, ca să nu răcesc, știți!” Patronul insistă, diplomat, că după 50 de ani omul trebuie să dea atenție acestor detalii aparent neimportante. Doamna chițăie de plăcere în mâinile lui și admite, cochetă, că „bine, nu am mult peste 50, decât vreo zece ani, hi, hi!”.
Apoi revine mama în discuție. Doamna amintește despre celălalt episod comatos. Și menționează încă o dată, pentru asistența nou venită în salon, că va lua „primul tren ca să ajungă cât mai repede la căpătâiul mamei, care a intrat în comă astă noapte!”.
Pe această replică îmi vine și mie rândul să mă ridic din sala de așteptare și să ajung pe scaunul coafezei mele. Asta îmi permite s-o și văd pe doamna cu mama în comă, de unde până atunci doar îi ascultasem vocea. E îmbrăcată în pantaloni de velur, maron, ușor evazați, cu un body alb, mulat pe șunculițe, iar părul proaspăt spălat și uscat, gri șoarece cu fire argintii, a încăput acum pe mâinile unei coafeze care i-l răsucește în șuvițe subțiri, pe bigudiurile de permanent.
Continuă să vorbească de parcă tocmai ar fi ieșit dintr-un izolator de pușcărie. Și într-un târziu, după aproape o oră de când venise acolo, ne lămurește și de ce a venit mai întâi la coafor, în loc să ia cu adevărat primul tren și să ajungă la spitalul mamei. „Știți, acolo la spital, o să întâlnesc un coleg din liceu, care nu m-a mai văzut de mulți ani. Vă dați seama că nu pot să apar oricum în fața lui. Trebuie să fac impresie. Mai ales că dacă, Doamne ferește, mama nu rezistă, va trebui să-l rog să mă ajute cu înmormântarea și tot. Dar mă rog la bunul Dumnezeu, poate totuși o să treacă și de data asta. Dacă nu, e bine că măcar am apucat să ajung la coafor înainte…!”
Când am plecat de acolo doamna intrase la manichiură-pedichiură. Primul tren avea să mai aștepte.
Dollo cum stai cu matreata? Vazui intr-un alt articol ca ai avut probleme cu ea. Daca n-ai scăpat de ea încearcă metoda asta(valabilă si pentru alte persoane interesate:) ):
Te speli zilnic pe cap astfel:
1. Te clabucesti bine(îți faci masaj la scalp, mai ales in zonele in care ai mancarimi).
2. Te lipezesti in exces(pana curge apa limpede din par, si un pic mai mult).
3. Evita uscatorul.
4. Orice sampon ai folosi, nu-l schimba decât daca chiar n-ai alta soluție.
Încearcă asta pentru o săptămâna.
Eu am avut matreata si așa am scăpat de ea. Știu ca unii zic ca nu e bine sa te speli zilnic pe cap dar eu n-am probleme din cauza asta.
Apropo, folosesc doar sampoane Nivea.
P.S. Articolul asta cu tipa la coafor si mama in coma e de Nobel:).
Asa-i amice. Am facut imprudenta sa las pentru cateva clipe siturile porno si sa citesc ineptiile lu`Dollo. Mare tampenie am facut.
Motane, mulțumesc de sfat, dar cred că în materie de mătreață am încercat aproape orice. Numai tuns zero nu. Uscător nu folosesc, de ani de zile. Șampoane, am încercat diverse. M-am spălat și zilnic, dar asta irită și mai tare pielea. Nu folosesc balsamuri sau alte artificii de după spălat, tocmai pentru a menține pielea cât mai curată. Și totuși, cauzele sunt mai degrabă interne, decât externe. Țin de nivelul de stres, nivelul de minerale și vitamine etc. M-am consolat că vom muri împreună, eu și mătreața mea 🙂
http://www.naturaplant.ro/produse/551/Dermapin
Nu stiu daca l-ai incercat, dar il recomand cu incredere
http://www.pcfarm.ro/produs/2439/NIZORAL-sampon
Proprietati Farmacodinamica: Ketoconazol, un derivat sintetic de imidazol dioxilan, are o activitate antifungica puternica asupra dermatofitilor, precum Trichophyton sp., Epidermophyton sp., Microsporum sp., si fungilor, precum Candida sp. si Malassezia furfur (Pityrosporum ovale). Samponul cu ketoconazol indeparteaza rapid descuamarea si pruritul, care se asociaza in mod frecvent cu pityriazisul versicolor, dermatita seboreica si pityriazis capitis (matreata).
O, Nizoral am încercat de nenumărate ori. Cred că e la fel de bătrân precum mătreața mea:) După el dispare, dar reapare când nu-l mai folosesc. Și nu-l pot folosi permanent că îngrașă părul foarte rău.
m-as ridica din groapa sa-i dau doua palme daca as avea o fata asa … :))) atata cat sa-i zbarlesc permanentul ca la 2,20…