Ministrul german al educației e dottore ca Ponta al nostru

Annette Schavan, ministra educației din Germania, acuzată că și-a plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat. Angela Merkel are nevoie urgentă de sfatul competent al colegului Ponta, din România, pentru gestionarea situației.

C ancelarul german Angela Merkel ar fi în pericol să piardă și un al doilea ministru din cabinet, în decurs de un an, din cauza acuzațiilor de plagiat. După ministrul apărării, nevoit să demisioneze în 2011 pentru copy/paste, acum s-ar pregăti însăși ministra educației, acuzată de activiștii Internetului că și-ar fi plagiat mai mult de jumătate din teza de doctorat.

Cazul e interesant pentru noi nu neapărat pentru că doamna asta Annette Schavan ar fi o colaboratoare de nădejde a cancelarului german, ci pentru că e de urmărit ce măsuri va întreprinde ea, ca ministru al educației, împotriva comisiilor universitare care vor decide dacă ea a plagiat sau ba. Pentru că în Germania, ca și în România, ministrul educației are putere asupra universităților, iar una dintre ele trebuie să se pronunțe – ca și în cazul plagiatului lui Ponta al nostru – cu privire la acuzațiile ce i se aduc ministresei lor.  Der Spiegel zice că deja s-ar fi pronunțat un profesor universitar, care a făcut un raport despre plagiatul doamnei, dar ministra nu recunoaște nimic.

Tot o are Victor Ponta mult la inimă pe doamna Merkel, de la referendum încoace, ar fi bine să fie un bun coleg și s-o sfătuiască acum, la ananghie, ce să facă în cazul ăsta, să-i împărtășească din experiența românescă în domeniu. Că și know-how-ul ăsta e precum comunicarea, are două sensuri. Eventual s-o cheme pe Annette Schavan în România la un schimb de experiență cu Abramburica, s-o învețe cum se schimbă comisia universitară sau cum să palmeze subiectul cât mai eficient în fața presei.

Etichete: , , ,

3 comentarii la “Ministrul german al educației e dottore ca Ponta al nostru” Subscribe

  1. Om bun 17/10/2012 at 20:11 #

    Sunt uimit ! chiar si nemtii ? vad Europa ca un cos plin cu mere, in care unul e stricat si se transmite raul la celelate bune.

    • Dollo 18/10/2012 at 00:03 #

      E, ne autoflagelăm noi degeaba că am fi merele stricate ale Europei.

      • pehash 18/10/2012 at 10:45 #

        Merele stricate? Nu. Doar pline de viermi..

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Din Buenos Aires con mucho calor

eu

Zgomotos, fierbinte, cu iz de grătar și cu aromă de tango – Buenos Aires, orașul cu 13 milioane de oameni

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Viața și moartea într-un sat românesc. În 2012

Ale lor mâini bătrâne

Despre mutarea clasei muncitoare de la oraș la sat, înmormântarea organizată de firma de pompe funebre a preotului, despre UE care ne obligă să nu mai ținem mortul în casă, dar noi vrem să facem economie. Și despre politicieni.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.