Șalău, rasol, nasol ;)

Rețetă de șalău rasol, cu legume, usturoi și hrean. De post :)

P entru că anumiți cititori, se știu ei care, simt un gol în stomac când trece sâmbăta și nu apare ceva de mâncare pe blog, iaca, mă conformez și public, deși nu voiam să vă fac neapărat poftă. Și pentru că mama ține post, iar azi am fost la ea, am făcut împreună trei șalăi rasol, cu legume, usturoi și hrean.

Pentru că n-am făcut poza decât la final, vă zic așa  pe nevăzute cum trebuie procedat:

– fierbeți legumele înainte – noi am avut cartofi, morcovi, fasole galbenă păstăi (congelată), dar puteți folosi ce vă convine;

– scoateți legumele pe un platou și băgați peștii curățați în aceeași apă rămasă de la legume, și fierbeți-l câtea minute (peștele s-a fiert repede, mai ales că erau mici cei trei șalăi):

– scoateți și peștele, lăsați-l puțin să se răcească, apoi beliți-l de piele și alegeți oasele, astfel încât să puneți bucățile de pește gata curățat și fără oase deasupra patului de legume;

– faceți o cremă de usturoi (frecat cu ulei, sare și un pic de oțet) în care adăugați și puțin hrean ras, stins tot cu oțet, și turnați peste această cremă o parte din zeama rămasă de la fiert legume+ pește;

– sosul astfel rezultat îl turnați peste platoul cu legume și pește.

– piper, pătrunjel tocat și sare (numai dacă țineți neapărat la sare, deși nu e nevoie pentru că usturoiul și hreanul dau tot gustul).

A ieșit ce vedeți în poză. O minunăție! Sănătos și foarte simplu de făcut. Și mâine se mai mănâncă pește, cică 😉

Și se votează, desigur. Deci mâncați pește, ca să vă lucească mintea în cabina de vot!

Etichete: , , ,

5 comentarii la “Șalău, rasol, nasol ;)” Subscribe

  1. stefan 08/12/2012 at 21:14 #

    Salaul nu are oase…. aia de maine au toti!

    • Dollo 08/12/2012 at 21:28 #

      are șira spinării 😉

      • Violeta 09/12/2012 at 01:01 #

        Multi dintre aia de maine nu prea au, din pacate 😉

  2. Adrian 10/12/2012 at 12:01 #

    Deci lasa-ma frate in pace…nu-ti faci tu bine Dollo sa-ti deschizi un restaurant (cu maica-ta chef, desigur)?

  3. Tasepenet 10/12/2012 at 17:17 #

    Deci, pe aceasta cale as vrea, deci, sa mentionez ca nu-mi plac pestele (deci).
    Incercati mai bine niste piept de pui taiat cubulete, cu mirodenii puse fiecare cum il taie dovleacul (nu-mi place nici dovleacul), varat la punga si imbaiat in vin (ca sa nu-si dea seama ce-l paste) si infipt in cuptor.
    Pisoiul meu sta in coada dupa asa ceva (sau poate dupa vinul din compozitie – nu stiu sigur).

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

doctorul

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai