Sclavul țării mele sau câștigul Europei?

Ungaria s-a săturat să fie pepinieră de creiere pentru lumea civilizată, așa că a impus restricții la emigrarea specialiștilor. Ați fi de acord să facă și România la fel, chiar dacă Europa nu e de acord?

E mare deranj în Ungaria zilele astea pe tema noii legi a educației care îi leagă de glie pe absolvenții de facultăți de stat. În ciuda încruntărilor Europei, Parlamentul ungar a pus chiar și în Constituție obligativitatea ca absolventul de facultate de stat să presteze în țara care i-a plătit studiile, un număr de ani dublu față de anii de pregătire. Sau să restituie contravaloarea studiilor dacă vrea să plece din țară. Ungaria s-o fi săturat și ea să fie pepinieră de specialiști pentru „lumea civilizată” așa că s-a apucat să ia măsurile care le-au trecut prin cap politicienilor. România nu e mai departe de situația asta și sunt unii care susțin că și la noi ar trebui luată măsura ungară.  O fi corect sau nu?

(Deși nu se compară cu perioada aceea, n-ar trebui să uităm că și Ceaușescu a motivat cândva că, de exemplu, cetățenii de etnie germană care vor să emigreze trebuie să-și plătească studiile făcute în țară. Și sub pretextul ăsta a vândut oameni)

Argumente pentru:

– România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani, după cum am scris chiar eu în 2011 pentru Cursdeguvernare.ro.  Statul român, noi până la urmă, a plătit în jur de 30.000 de euro pentru pregătirea fiecărui medic (facultate plus rezidențiat), la fel cum plătim asigurările medicale, fără să beneficiem de ele. Deja s-a creat impresia să în sistemul românesc au mai rămas loazele, pe mâna cărora nu e bine să te dai, că mori cu zile. România a finanțat, așadar, în ultimii 20 de ani, pregătirea de medici (și nu numai) pentru țări din Europa, Canada sau SUA.

– Ca student în țări capitaliste dezvoltate ești obligat să faci un soi de credit-angajament atunci când vrei să urmezi o facultate, și să lucrezi un număr de ani pentru finanțator, după absolvire, sau să-i restitui banii cheltuiți cu tine. De ce nu s-ar aplica asta și în cazul statelor?

– Cei care câștigă de pe urma migrației creierelor sunt țările dezvoltate, cu un nivel de trai oricum peste medie, ridicat până la urmă și cu ajutorul acestor creiere. De asta e un pic parșivă poziția din care aceste țări ne dau lecții și ne critică pe motiv că nu reușim să parcurgem mai repede etapele ca să le ajungem din urmă. Unele dintre țările astea au făcut chiar nazuri când a fost vorba să-și liberalizeze piața muncii pentru români, preferând să ia mai întâi ce le-a convenit de aici – respectiv specialiștii de care aveau nevoie. Dincolo de înzestrarea personală, specialiștii ăia sunt, totuși, rezultatul pregătirii făcute de sistemul românesc de învățământ. Public.

– Dacă ăștia deștepți ne pleacă, ce șanse mai are țara să se ridice și să meargă spre progres? Sigur că nimeni nu e dator să se sacrifice pentru țară, ca în cărțile de istorie, dar o minimă datorie morală n-ar fi chiar desuetă.

Argumente contra:

– Libertatea individului e mai presus de orice datorie morală/patriotică. Faptul că ne-am născut într-o țară nu ne face sclavii ei. Se poate spune că nu e obligatoriu să faci o facultate, dar prin această măsură statul îi sancționează pe cei mai deștepți sau pe cei care vor să-și depășească condiția.

– Educația gratuită asigurată de stat este plătită și din contribuțiile părinților acelor tineri, deci ei nu datorează nimic statului, ci doar propriei familii, eventual.

– Viața individului e mult prea scurtă, la scară istorică, ca să poată schimba ceva concret sau să aștepte ca țara lui să se schimbe, e dreptul lui să vrea să se ducă la mai bine.

– Mulți ar rămâne în țară dacă ar simți că sunt și doriți. Dacă și-ar găsi în țară împlinirea financiară și personală de afară. Dar când un rezident e plătit timp de 4-5 ani cu un salariu mai mic decât al unei femei de serviciu , deși are pe mână viața unor oameni, e firesc să fie tentat de un salariu de 1000 de euro și o viață decentă într-o țară normală. Nu știm toți să luăm șpagă.

Prin urmare, dacă mă întrebați pe mine aș zice că și Ungaria are dreptate, că nicio companie nu te școlește pe banii ei fără să te oblige prin contract să muncești pentru ea în următorul cincinal, dar și că oamenii au dreptul legal să plece unde văd cu ochii. Mai cred, totuși, că ei, emigranții, au doar iluzia că sunt liberi, fiind în fond tot niște „proprietăți” vremelnic dorite de țări cu diverse nevoi în anumite domenii. Unii chiar plănuiesc să se întoarcă la pensie înapoi. Doar că până atunci țările astea din est, ca ale noastre, se vor învârti într-un cerc vicios din care nu vor ieși nicicând, dacă cei care rămân în țară nu fac nimic ca să schimbe lucrurile, ci așteaptă să se schimbe „de la sine”. Sau dacă aceia care pleacă spun că se vor întoarce „când se vor schimba și la noi lucrurile”. Păi nu se vor schimba niciodată în felul ăsta.

Țările în care voi ăștia emigrați ați plecat la mai bine au schimbat deja lucrurile prin puterea exemplului, prin implicarea oamenilor și chiar cu ajutorul vostru, al celor care v-ați pus priceperea în slujba altei națiuni. Țările noastre nu se vor schimba de la sine, politicienii nu vor deveni mai puțin corupți dacă nimeni nu-i sancționează. Iar lucrurile nu prea se schimbă decât din interior. Pentru că, vedeți bine, nici măcar încruntările Europei nu ne mai scot din rahat.

Eu am dat patru motive pro și tot atâtea contra. Poate aveți și voi altele. Dar vă invit să și votați, să vedem, care ar fi opinia generală a românilor în privința asta. Încercați voi să fiți mai categorici, că eu n-am reușit 🙂

Considerați că acele creiere care migrează datorează ceva țării natale?

Vezi Rezultatele

 

Etichete: , , ,

60 comentarii la “Sclavul țării mele sau câștigul Europei?” Subscribe

  1. Ovidiu 13/03/2013 at 20:38 #

    Era sa uit!O intimplare memorabila , desprinsa din Caragiale, ca asta ne-a citit cel mai bine , pe toti!!
    Doream in disperarea mea un loc de munca: si m-am gindit ca poate medic pe salvare ar fi o alternativa, asa ca m-am dus la Domnu’ Director sa vorbesc cu el, poate cine stie.Insa am ajuns la el tot printr-o cunostinta, ca asa e in Balcani si in in toata lumea asta larga, relatiile sint cele mai importante atuuri pe care le poate avea cineva in viata!
    Si dupa cum spuneam intru in cladire, in holul de la intrare ma intimpina o fintina arteziana, cu un neon luminos care ne arata un peisaj dintr-o gradina japoneza; o chinezarie ordinara cumparata din banii publici.Am fost invitat „in birou la domn’ Director” de catre doamna Vrabiuta, aaa, ma scuzati doamna secretara!
    Domn’ director vorbea la telefon ca asa stia el ca se procedeaza, cind iti intra cineva in birou continui conversatia telefonica, Domn’ Director statea pe scaunul directorial imbracat cu geaca de salvare, tolanit pe spate (ca era un scaun modern si rabatabil) si picioarele cu ghetele butucanoase pline de noroi uscat pe masa, ca imi inchipui asa vazuse el in filmele americane.Dupa citeva minute bune de asteptat in picioare, a catadicsit si domn’ director sa termine conversatia.Si pentru ca stia despre ce era vorba a trecut direct la subiect: „Mai tu vrei sa te angajezi la mine, pe salvare ca medic, pai eu am vorbit la Bucuresti si se rezolva , nu e nevoie decit de o sticla de Whiskey, un cartus de marlboro,o gaina, un calup de brinza si un peste, ca noi venim de la balta, hahahahaha! Toate astea inmultite cu patru, ca trebuie sa dau si mai departe, stii tu cum e!”
    Nu , nu stiam cum e, ca nu am avut nevoie niciodata sa stiu, insa am stiut in acel moment ca nu am nici un viitor in tara mea, asa ca mi-am facut bagajul si am plecat!

    • Motanul 14/03/2013 at 12:09 #

      Interesant ca nu spui macar orasul unde s-a intamplat asta:). Doar asa din principiu.

      • Mihai 21/10/2015 at 09:28 #

        Ai impresia ca in unele orase scenariul de mai sus e plauzibil si in altele nu ?:)
        „Same sh_t, different day”, din White Palace, in cazul de fata se transforma in „same sh_t, different town”.

  2. Nautilus 13/03/2013 at 22:46 #

    dacă mă întrebați pe mine aș zice că și Ungaria are dreptate, că nicio companie nu te școlește pe banii ei fără să te oblige prin contract să muncești pentru ea în următorul cincinal

    1. Judeţul Ungaria al ţării Europa şcoleşte medici europeni.

    Din acelaşi motiv din care un constănţean care studiază medicina la Bucureşti nu e obligat să o practice 5 ani în comuna Limanu din judeţul Constanţa şi nici la o policlinică de cartier din sectorul 2 al Bucureştiului.

    2. Compania care îţi plăteşte studiile nu îţi poate impune obligaţia de a munci pentru ea, fiindcă (legal) e sclavie, ci doar obligaţia de a compensa costul studiilor într-o formă sau alta, înapoind fie banii ca atare, fie o perioadă lucrată în locul lor. Că toată lumea alege a doua variantă e cât se poate de natural, dar e o decizie voluntară.

    ~Nautilus

  3. Gilbert 14/03/2013 at 04:06 #

    Asta ca să vezi dom’le ce-i învaţă la şcoală statul şi onor guvernul.
    Deci, carevasăzică, studenţii ăştia nici nu şi-au început bine cariera că e deja nişte mici infractori, nişte deturnători de bani de la bugetul ţării, nişte delapidatori în toată regula (recunosc, ar fi buni de băgat în guvern că tot ar ieşi unul mai bun). Şi mai au şi diplomă pe deasupra… Huoo!!!! Să ne dea toţi banii înapoi! Plus dobânda aferentă.
    OK. Cu cine începem? O luăm de la Eliade, Brâncuşi ori sărim direct la Hruşcă?…

  4. mircea 17/03/2013 at 22:14 #

    Cind am facut eu facultatea era plina Timisoara de studenti straini care (cel putin o parte) faceau studiile pe banii statului roman. Pai atunci cum plm sa ma simt eu legat de glie cind vedeam pe aia din Mali (da, am avut prieten din Mali care avusese prima lui pereche de pantofi cu un an inainte de a veni in Romania) ca primesc si bursa de la Ceausescu iar eu daca nu aveam adeverinta din cimpul muncii la inceputul fiecarui an as fi fost exmatriculat (am facut seralul…)
    In al doilea rind, as vrea sa vad eu economia Ungariei (aia au somaj 11% si e in crestere) ca absoarbe toti absolventii pe posturi conforme cu pregatirea. Ca daca nu, atunci absolventii pot da statul in judecata si cere daune ca nu sint lasati sa-si faca meseria…
    Si in al treilea rind, hai sa va zic cum e in Spania: medicii spanioli au plecat in Marea Britanie si Scandinavia la salarii mai mari, iar la ei vin medici din Argentina, Romania, Ucraina, etc, platiti mai prost. Sora mea e medic in Spania, asa ca stiu ce vorbesc.

  5. dyers_eve 19/03/2013 at 15:26 #

    Chestia asta cu „scolit pe banii statului” mi se pare o minciunica gogonica. Parintii mei au platit impozite zeci de ani, intre altele si pentru ca eu sa beneficiez de educatie gratuita (ma rog, cat de gratuita poate fi, de facto, educatia; mai ales cea universitara). Asadar, ei ar trebui intrebati daca sunt sau nu de acord sa plec din tara, nu vreun pulifrici cocotat vremelnic la guvernare.
    Eu am ales sa raman. Multi prieteni au ales sa plece. Nu mi se pare ca „au plecat desteptii si au ramas loazele”. Nici ca”au plecat tradatorii, au ramas patriotii”. E vorba pur si simplu despre libertate, despre a dormi dupa cum ti-ai asternut.

  6. Alexandru 21/03/2013 at 19:55 #

    Cred ca rezolvarea cea mai simpla ar fi ca, urmand modelul vest european si in special cel anglo-saxon sa se reduca semnificativ numarul de locuri gratuite in universitati. Invatamantul este foarte scump si mi se pare normal ca statul sa asigure o baza (scoala generala si liceul) si, de asemenea, sa se asigure ca cei mai buni din generatia lor pot urma o faculate. Acesti cativa, de preferinta foarte putini (ma gandesc la ceva de ordinul sutelor la nivel national), pot spune ca nu sunt datori nimanui. Ei au primit educatie universitara gratuita gratie propriei lor excelente. Se pot duce oriunde vor, sunt de acord ca nu datoreaza nimic. In rest, este momentul sa inceteze pomana. Facultatea nu este pentru toata lumea si aceasta nivelare nu este decat o reminiscenta din perioada cenusie a epocii de aur.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.