Alcoolul la volan, în Ungaria și România

Beți la volan? Cum vi s-ar părea să vă pierdeți job-ul și să vă fie interzisă reangajarea ca șofer, oriunde, dacă vă prinde poliția sub influența alcoolului?

T aximetristul care ne-a dus înapoi la aeroport (nu am reușit să mă lipesc de un shutle, cum m-a sfătuit cineva, că ar fi trebuit comandat cu 24 de ore înainte de ziua plecării) ne-a cerut voie să dea un telefon, în timp ce eram în traficul aglomerat de vineri seara al Budapestei. A vorbit ceva apoi ne-a cerut scuze că a trebuit să facă asta, că în mod normal nu vorbește la volan, dar că de juma de zi nu mai știa nimic de logodnica lui și a trebuit să vorbească cu tatăl ei.

– A luat mașina mea și nu mai răspunde la telefon, eram îngrijorat. Acum aflu de la tatăl ei că i s-a terminat bateria de la telefon… cu traficul din Budapesta i se putea întâmpla un accident… dar așa face mereu, când ea nu mă poate găsi pe mine 5 minute, îmi face scandal, dar când ea nu răspunde cu orele zice că de ce mă panichez, că i s-a terminat bateria, ce mare lucru!?

– Erați îngrijorat pentru mașină sau pentru logodnică? întreb și eu din spate, ca să mai destind atmosfera 😀

– De logodnică, firește! răspunde el serios.

După ce l-am asigurat că a fost o glumă, începem să vorbim despre trafic, accidente și poliție – care spre deosebire de București nu iese în evidență pe străzile Budapestei. Dintr-una într-alta ajungem și la alcoolul la volan. El povestește un pic invidios de un prieten de-al lui care are o stratagemă de a scăpa de controlul poliției pentru că îi cam place să bea la volan.

– Și pentru cât timp se ia permisul în Ungaria, dacă ești băut la volan? întreb eu.

– Depinde de alcoolemie, de ce se întâmplă, dacă provoci un accident, poate fi de la jumătate de an până la câțiva ani. Dar dacă pe mine m-ar prinde băut la volan aș fi dat afară de la firma de taximetrie la care lucrez și nu aș putea să mă mai angajez ca șofer niciodată la vreo altă firmă din Ungaria. Niciodată. Pentru că patronul meu ar informa toți patronii din țară și nu aș mai fi angajat niciunde.

– Wow, nu e cam drastic? Vi se pare normal așa ceva?

– Da. Este normal. Toleranță zero față de alcool la volan. Eu nu conduc niciodată sub influența alcoolului.

– Totuși, să îți pierzi job-ul e una, dar să nu te mai poți angaja ca șofer nicăieri e deja o încălcare a dreptului dumneavoastră la muncă… bag eu textul cu drepturile omului…

– Păi dacă ați ști că mama dumneavoastră sau copilul s-ar urca într-un taxi în care șoferul a băut, v-ar conveni? Așa ar trebui să gândiți.

– Da, dar nu e normal să fii pedepsit toată viața pentru o singură greșeală. Dacă omori un om faci pușcărie, după care se consideră că ai ispășit pedeapsa deci poți lua viața de la capăt…

– Da, dar nu ai voie să te angajeți într-un magazin de arme, nu?!, conchide taximetristul.

Am coborât la aeroport (până unde ne-a luat fix aceeași sumă ca și cealaltă firmă, la venire) iar la București, când ne-am urcat într-un taxi de-al nostru am deschis evident aceeași discuție.

– Doamnă la noi oricum legile sunt cam subțiri. A existat prin 2007 o intenție să ne facă un cazier profesional la primărie, dar și aia era tot o formă de a ne lua niște bani, primăria. Adică să fie scris acolo la primărie date despre noi, și dacă un patron voia să angajeze șoferi să se poată interesa acolo dacă am făcut ceva…

– În cazierul ăsta profesional ar fi fost și amenzile de la poliție?

– Nu, dar poliția oricum îi dă patronului tot cazierul nostru, nu ai cum să te ascunzi.

– Cum să-i dea patronului?

– Păi da, poliția e obligată să dea cazierul nostru patronului.

– Sunt datele dumneavoastră personale, cum să i le dea altcuiva? Poliția nu are voie să dea cazierul decât titularului.

– Păi nu știu, că eu lucrez de mulți ani la firma asta și nu mi-a cerut când m-am angajat, dar știu că acum patronul zice că i se cer toate cazierele noastre ca să înnoiască licențele, așa că o să le obțină…

– Și vi se pare normal?

– Da, de ce să nu mi se pară? Știți ce le-aș face la ăștia care ies din cârciumă și se urcă la volan cu alcoolul în nas? Și mai omoară și oameni. Asta în condițiile în care prețul la taxiuri e de râs la noi, de ce să nu iei un taxi dacă vrei să bei? Și la noi nu li se întâmplă nimic. Dacă sunt șmecheri primesc cu suspendare. Mă și mir că l-au condamnat cu executare pe băiatul bancherului care a omorât doi oameni – pe taximetrist și pe clientul lui – acum câțiva ani. Chiar mă mir.

V-am povestit asta pentru că deși sunt complet de acord că alcoolul și conducerea mașinii nu au ce căuta împreună, măsura din Ungaria mi se pare totuși abuzivă, câtă vreme îți afectează și dreptul la muncă. Personal am aceeași regulă care nu suferă derogări: când știu că trebuie să conduc nu beau alcool. Nici măcar o bere. Nu mi-e frică de faptul că aș putea să greșesc din cauza alcoolului, ci de eventualitatea că aș fi victima unui accident provocat de alt șofer, iar la testare aș fi și eu în culpă. Recunosc, însă, că am cunoscuți care nu au atâtea rețineri și chiar mi s-a întâmplat să mă urc în mașinile unora care băuseră ceva înainte de a conduce. Probabil secretul e să știi când să te oprești.

În același timp cred că în general, nu numai în privința asta, tinerele noastre democrații au nevoie de reguli mai drastice în prima sută de ani de democrație, câtă vreme oamenii nu știu să-și gestioneze propriile slăbiciuni, bazându-se pe noroc sau pe mica înțelegere cu polițistul. Totuși, chiar și cu aceste amendamente, tot nu mi se pare ok regula ungurească. Voi ce ziceți?

Vă întreb ce părere aveți pentru că nu știu dacă sunt eu influențată de activismul pro drepturile omului, cu care mă ocup de câțiva ani, sau chiar e o regulă aiurea și sunt și alții de acord cu mine 🙂 De aia aștept niște puncte de vedere argumentate.

Tags: , , , , , , , ,

22 Responses to “Alcoolul la volan, în Ungaria și România” Subscribe

  1. mihai 08/12/2014 at 19:06 #

    Io zic ca dreptul la munca nu sta intr-un permis de conducere si nici intr-un atestat de sofer profesionist. Omul respectiv poate foarte bine sa se recalifice.

  2. o femeie 09/12/2014 at 16:28 #

    Cred ca sunt cateva meserii unde alcoolul ar trebui sa fie motiv de interzicere de drept de munca. Da, si in taximetrie, sofer de tir, de transport in comun (bus,metrou,tren), dar si pt chirurgi sau controlori de trafic aerian etc. Sunt meserii unde o bere poate deforma simturile si o greseala de 1 secunda sau cativa milimetri poate costa vieti.
    Alcoolul nu este un aliment, dar a devenit o obisnuinta asa ca e nevoie de o lege drastica.

    E demonstrat ca alcoolul e prezent in majoritatea accidentelor rutiere(intre celelalte cauze sunt: vremea, vizibilitatea, viteza etc); daca vrem sa le ‘scadem’, si sa crestem increderea in soferi/mersul pe strada, atunci e nevoie de o solutie drastica.

    Daca nu poate sa renunte la alcool in favoarea meseriei, atunci sa caute alta meserie.

  3. bubu 09/12/2014 at 17:37 #

    Intrebare pentru Dollo: care drept al omului l-ai ingradi mai degraba; cel la viata (mori in accident datorita unui alcoolist) sau cel la munca?

  4. ady 10/12/2014 at 09:08 #

    Ca sa ramanem in zona dreptului la munca: cum ramane cu dreptul al celui schilodit intr-un accident provocat de un sofer baut. De multe ori nu pierde doar posibilitatea de a practica meseria de pana atunci, ci orice fel de meserie/profesie.

  5. Mihai 21/10/2015 at 15:51 #

    E simplu de tot, Dollo, de aflat raspunsul. Tot ce ai de facut ca sa il afli e sa ai un copil, o sora, un frate, o mama sau un tata lovit de un sofer baut.

    Dupa una ca asta vei sti, fara dubii.

  6. Fekete 21/03/2017 at 23:25 #

    Deci nu mai poate lucra ca sofer dar masina personala poate sa o conduca.Adica nu se poate angaja intrucat este considerat un pericol pentru trafic dar ca amator, nu-i problema poate sa provoace accident ,eventual si vreun deces. Logica ungureasca.

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

sexwork is work

Ultima parte a interviului cu „Profesoara” – una dintre cele mai vechi prostituate din București – face un portret robot al clientului român, de la gunoier și căcănar, până la politician și preot.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.