Două filme bune, bune și unul frumos

Ca să nu vi se pară goale zilele astea de vacanță fără zăpadă.

1. Relatos salvajes (sau povești trăsnite) este filmul ideal de văzut după un an în care sigur trebuie să fi trecut prin vreo situație din aia în care v-ați fi dorit să aveți puteri supranaturale, să faceți o vrajă și să îi pedepsiți cumva pe ăia care v-au enervat. Nu neapărat să-i omorâți, dar măcar ceva grandios așa, divin, cât să le dați o lecție pe care să n-o uite nici nepoții lor. Eu mărturisesc că am avut adesea gânduri din astea în trafic 😉

Cam așa e filmul ăsta, format din șase povești mici, dar puternice, pornite din capul cuiva care uită să pună frână răzbunării și dă frâu liber imaginației. Deși se petrec toate în Argentina, cred că noi românii vom reuși să ne identificăm cu toate cele șase situații: unul care se răzbună pe ridicătorii de mașini din Buenos Aires, un afacerist veros care se visează primar, niște părinți înstăriți care cumpără libertatea fiului lor care omorâse cu mașina o gravidă, o superbă și încrâncenată încăierare pe autostradă între un șofer de Audi și unul de rablă, un psihopat care-și adună într-un avion toți oamenii care l-au nedreptățit în viață și o poveste de iubire cu năbădâi la care vă las să descoperiți finalul.

Mi-e greu să aleg una dintre ele, sunt perfecte fiecare în parte și formează un tot pe care vă sfătuiesc să-l vedeți. O să vă placă sigur.

 

 

 

2.Ceva mai vesel și cu happy end, e făcut de Pixar și se adresează copilului din voi, dar ăluia care deja a aflat despre conștiință și alte voci interioare care-l ghidează pe om și-l fac mai bun, mai rău, depresiv sau fericit. Inside out este un desen animat care pe mine m-a ținut cu sufletul la gură, m-a făcut să râd și m-a pus pe gânduri ca un film pentru oameni mari 🙂

Este povestea formării caracterului unui om și a influenței factorilor externi asupra acelor mici și aparent insignifiante personalități multiple care zac în capul fiecăruia. Toți le avem așa cum le-am cultivat sau cum ne-au ajutat alții (familia, prietenii, norocul) să ni le cultivăm. Să nu ratați nici scenele de după final, ca să vedeți cum arată „vocile” din capul unei pisici 😉

 

 

3. În fine, cel frumos este Youth, al aceluiași Sorrentino care a făcut La grande bellezza. Seamănă oarecum între ele, ca manieră de filmare, ca problematică, ba chiar și coloana sonoră parcă seamănă, oricum ambele te pun pe gânduri și te lasă cu întrebări. Eu plănuiesc să-l mai văd o dată. După o primă vizionare am rămas în cap cu cea mai puternică scenă în care fiica descrie într-un monolog scurt și plin de ură acumulată în ani, căsnicia părinților ei. Sau cel puțin ce a simțit/văzut ea, pentru că de la taică-su s-a simțit altfel, evident.

Da, e filmul ăla în care apare goală fătuca aia a noastră, Mădălina Ghenea, dar filmul este infinit mai mult decât atât. Este despre obsesia tinereții, a vieții active, a angoaselor creative, despre plictiseală și frica de moarte, nu neapărat aia reală, ci mai mult aia mentală.

 

 

Tags: , , , , , , ,

2 Responses to “Două filme bune, bune și unul frumos” Subscribe

  1. Anca 27/12/2015 at 19:57 #

    Și eu am văzut filmul Inside Out acum ceva vreme, mi-a plăcut enorm… am plâns ca un copil mare:) Nu am văzut însă scenele de la final, de care spui, cu vocile din capul unei pisici.. hmm!
    Șiiii dacă vrei să adaugi un altul bun la listă, m-am uitat ieri la Detachment. Superb, superb!!! Adrien Brody oricum e unul din actorii mei preferați, dar și filmul este tragic de frumos… despre inocență și autenticitate și educație și rolul învățătorilor..frumos! (se vede cât de mult mi-a plăcut, cred)

  2. ronnie 30/12/2015 at 04:53 #

    cateodata ma gandeam pe unde mai sunt actorii cand ajung la batranete si Youth e unul din surprizele placute: Michael Caine si Harvey Keitel sunt crema si cireasa filmului, au dialoguri spumoase si relaxate ca doi prieteni vechi. Madalina arata wow dar cred ca mai mult de 3 replici nu va prinde intr-un film pe viitor.
    p.s. mie mi-a placut cel mai mult scena in care personajul lui M.Caine a dezvaluit motivul pt care nu mai canta piesa lui de rezistenta si si-a facut fata sa planga

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Parcul meu IOR

Parcul IOR

Mi-a fost alături 40 de ani, m-a crescut și relaxat. Acum e rândul meu să-l apăr de șmecheri. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți mâine la Titan ca să ne păstrăm parcul.

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.