Interzicerea sexului prin mica publicitate

America lui Trump face primul pas. În România încă se mai judecă. Între timp, UE turează motoarele economice și pe spatele curvelor. Câștigători din moartea site-urilor de anunțuri ies deocamdată giganții Internetului

Asanarea morală a societății a luat cu asalt America, unde Trump a semnat o lege care închide site-urile de anunțuri folosite de prostituate și le bagă patronii la închisoare. România încă se zbate într-un preludiu lânced: primul ziar acuzat de proxenetism de la noi a intrat în al patrulea an de proces și nu se întrevede curând o sentință. Ne pregătim să întărim familia tradițională și să „descurajăm” homosexualii

Un tip de 25 de ani pleacă într-o zi din casa pe care o împărțea cu părinții, închiriază o dubă, intră cu ea pe un trotuar din Toronto și omoară zece oameni pe o distanță de doi km. S-a aflat după aia că făcea parte dintr-un grup numit „Incel” (celibat involuntar), de bărbați frustrați că nu au succes la femei. Grupul fusese închis anul trecut de Reddit, rețeaua socială pe care cei peste 40.000 de membri făceau schimb de impresii antifeministe, dar tipul găsise o cale să-și transmită mesajul înainte de nefericitul act, pe Facebook.

Ceva mai la sud, pe același continent, cu câteva zile înainte de tragedia din Canada, președintele Donald Trump semna SESTA (Stop Enabling Sex Traffickers Act), o lege adoptată de Congresul american cu largă majoritate, și care prevede blocarea site-urilor care publică anunțuri de servicii sexuale, și pușcărie (10-25 de ani) pentru patronii lor. Cel mai important site american de anunțuri – Backpage – e închis de procurori, după ce fusese hărțuit în instanță în ultimii ani, lucrătoarele sexuale se plâng că nu mai au cum să-și racoleze clienții, deci își pierd pâinea, dar societatea puritană americană e mulțumită. National Decency Coalition, The Institute on Religion & Democracy, Family Watch International (care militează pentru familia tradițională) și Morality in Media au câștigat ce și-au propus. Să „put those bad actor websites behind bars”, după cum s-a exprimat republicana Ann Wagner, inițiatoarea legii. Un fel de „băgați site-ul de cultură în dubă”, varianta americană.

Și mai la sud, dar pe alt continent, în Sudan, un fapt divers: șapte morți, zece răniți și 38 de vite împușcate într-un raid armat în urma căruia au fost furate 58 de vaci. Autorii sunt tineri bărbați săraci (dar înarmați) care nu vor decât să se însoare O mireasă în societatea africană (tradițională) poligamă valorează între 30 și 300 de vite, zice The Economist, care face o legătură interesantă între poligamie și război. Într-o țară în care cei mai bogați 10% dintre bărbați își permit să cumpere mai multe femei, cei mai săraci 30% dintre bărbați nu mai au cum să se însoare. Deci… pun mâna pe arme.

Sunt numai trei știri din ultimele zile care au la bază sexul și urmările triste ale frustrărilor pe care le generează în societate. Lucrurile nu devin mai bune când își bagă coada și statul, ca să mai reglementeze câte ceva, și cu toate astea unii nu pot să se abțină să n-o facă.

România a avut și ea partea ei de frustrare și reglementare sexuală de stat, în anii de care pare că mulți nu-și mai aduc aminte azi. Dacă nu avem (încă) o lege SESTA, avem destui moraliști care visează la asta. În urmă cu trei ani, un procuror zelos din București a decis să acuze în premieră un ziar și site-ul asociat de proxenetism, pentru că publica anunțuri de mică publicitate ale prostituatelor. Instanța a interzis apariția rubricii respective din ziar/site, timp de șase luni și a confiscat banii obținuți din anunțurile respective. Între 2015 și 2018 dosarul a tot fost plimbat între parchet și instanță, pentru diverse lipsuri în probatoriu. În cele din urmă, după trei ani de tergiversări, în ianuarie 2018 a început procesul pe fond. Ziarul Anunțul telefonic (și site-ul anunțul.ro) e judecat alături de alți 43 de inculpați pentru înlesnirea prostituției. La fel și redactorul șef. Un proces în premieră pentru România, care se zbate încă să rămână în Uniunea Europeană.

Libertatea de exprimare nu se oprește acolo unde începe ipocrizia altora

Despre cazul „Anunțul” v-am povestit din 2015 încoace, de când a fost pus sub acuzare și pe parcursul lungii proceduri din Camera preliminară (2016 și 2017), în care procurorul a insistat să-i convingă pe judecători că are un dosar serios. Noutatea în acest an e că judecata pe fond a început și nu ne rămâne decât să așteptăm verdictul judecătorului. Între timp piața publicității online a sexului pe bani se lăfăie pe toate site-urile în secțiunea de „masaj de relaxare”, unde se vinde aceeași carne, cu aproape aceleași fotografii, dar se evită conștiincios cuvântul „sex” ca nu cumva să le mai sune urât la urechi procurorilor.

Asta e de fapt principala acuzație la adresa ziarului, procurorii spun că Anunțul a încurajat și facilitat prostituția prin publicarea anunțurilor, și că dacă le-ar fi cenzurat puțin, adică să nu mai fie așa de evidente, atunci nu s-ar fi legat nimeni de ei. Numai că Anunțul este strict ceea ce scrie pe frontispiciu, din 1990 de la înființare. O tribună a realităților și nevoilor oamenilor. Este ceea ce Thomas Jefferson, unul dintre primii președinți americani, spunea la 1819. Că „anunțurile sunt singurul adevăr pe care te poți baza într-un ziar”

the advertisements, they contain the only truths to be relied on in a newspaper

Citind azi primele numere ale Anunțul poți să-ți faci o idee despre cum arăta România imediat după 1990, ce căutau, vindeau, schimbau sau visau oamenii ei acum aproape 30 de ani. Anunțul nu putea deci „încuraja sau descuraja” vreo activitate pentru simplul motiv că niciodată nu a intervenit în cenzurarea anunțurilor publicate de oameni. Anunțul nu poate influența numărul locurilor de muncă sau al locuințelor de vânzare, deci nu poate influența în vreun fel piața prostituției, care a existat de când lumea, doar că acum s-a mutat pe Internet.

Mai mult decât atât, legislația UE nici nu permite platformelor online să intervină în conținutul informațiilor găzduite (sursa) Și totuși acest proces intentat unui ziar de anunțuri există în România, țară membră UE, și merge mai departe, în ciuda tuturor bâlbelor făcute pe parcurs de anchetatori și sancționate ca atare de judecătorii de cameră preliminară. Iar asta arată că există o voință de a continua cu orice preț acest proces, chiar dacă este absurd din toate punctele de vedere. Cireașa de pe tort e că acum inculpații trebuie să plătescă și costurile interceptărilor telefonice, iar în proces, Anunțul a fost interceptat chiar și când vorbea cu avocații – probă ilegală care a fost desființată de judecător, dar arată modul în care anchetatorii au lucrat în acest dosar.

 

Cronologia procesului:

  • Aprilie 2015 – Anuntul Telefonic e acuzat de proxenetism, alături de alte 43 de persoane (redactorul șef al ziarului, patroni de saloane de masaj, proprietari de apartamente închiriate pentru saloane, femei de serviciu sau secretare care lucrau pentru prostituate), îi e interzisă rubrica „Ea caută partener” de la secţiunea Matrimoniale și îi sunt confiscate aproape 4 milioane de lei, echivalentul a peste 550.000 de anunțuri ce conțineau cuvântul incriminat sex, publicate în intervalul anchetat 2013-2015.
  • Șase luni mai târziu, judecătorul de cameră preliminară ridică interdicţia, însă patronii ziarului decid să nu repună rubrica pe site până când nu se lămureşte legalitatea ei. Din punctul lor de vedere această rubrică a fost întotdeauna legală, cât timp nu exista nicio lege care să o interzică.
  • Ianuarie 2016judecătorul de cameră preliminară decide să întoarcă dosarul la parchet, pe motiv că e insuficient instrumentat, nu demonstrează acuzația de proxenetism adusă ziarului și nici pe cea de abuz în serviciu adusă redactorului său șef.
  • Noiembrie 2016parchetul retrimite dosarul în instanță, cu mici schimbări de abordare a problemei, adică în esență îl acuză și pe redactorul șef de proxenetism, dacă n-a reușit să convingă cu abuzul în serviciu.
  • Aprilie 2017, judecătorul de cameră preliminară tot nu e convins de probatoriu și cere lămuriri parchetului despre acuzațiile aduse Anunțul.ro și redactorului său șef.
  • Mai 2017 dosarul este întors pentru a doua oară la Parchet, din cauza faptului că urmărirea penală la adresa redactorului șef Anunțul s-a făcut pentru altceva decât fusese acuzat. Parchetul contestă decizia. Avocatul altei părți din dosar invocă neconstituționalitatea articolului 213 din Codul penal, cerând definirea mai exactă a proxenetismului în condițiile dezincriminării prostituției, și este sesizată Curtea Constituțională
  • Decembrie 2017 o altă instanță admite contestația Parchetului și decide începerea judecării pe fond a dosarului. Primul termen, 29 ianuarie 2018, începe cu o amânare.
  • Pentru prinderea și acuzarea celor 44 de inculpați în acest dosar a muncit o secție de poliție timp de doi ani, iar statul a cheltuit un milion de lei.

 

Sexul pe bani scoate Europa din recesiune

Procesul Anunțul nu a diminuat nici prostituția și nici anunțurile, date acum mai „cu perdea”. Prostituția există, ca dintotdeauna, doar că s-a mutat online. Internetul s-a dovedit și aici benefic ca pentru orice alt biznis, fetele au descoperit că practicarea meseriei în propriul apartament sau într-un salon, cu clientul la un click distanță, este mai sigură din toate punctele de vedere: nu mai sunt vânate de poliție pe străzi, agresate de pești sau clienți dubioși, nu mai sunt ținta indignării publice. De când a fost dezincriminată, prostituția e luată în calcul oficial și de Institutul Național de Statistică (în 2014 producea 0,01% din PIB-ul României – sursa). Tot cam atunci, la nivel UE, Eurostat a dat liber statelor să-și includă în PIB și tranzacțiile de pe piața neagră sau gri. Sexul pe bani, drogurile au început să fie incluse în PIB-urile țărilor europene care așa au ieșit din recesiune (sursa). Evident și în domeniul ăsta am exportat masiv forța de muncă în state în care prostituția e legală: Germania, Italia, Olanda. Piața prostituției în Spania de exemplu cică ar produce 18-20 de miliarde de euro anual. Marea Britanie și Germania se situează și ele tot pe acolo.

Sexul se vinde bine mersi pe mii de site-uri românești sau străine. Există aplicații de mobil care îți arată care este oferta sexuală cea mai apropiată de locația ta, în Europa. Cauți, vezi, accepți oferta, plătești online și primești adresa. Ca un fel de Uber, dar cu finalizare. PEPPR este o astfel de aplicație cu milioane de utilizatori.

A vâna, acuza și închide un site sau o rubrică pentru că pune la dispoziția pieței un instrument de marketing și publicitate este o prostie, economic și tehnic vorbind. Economic pentru că din site-urile astea câștigă și statul impozite și taxe. Tehnic pentru că dacă închizi unul, piața se va orienta spre altele, dar va face mai greu de depistat eventualele abuzuri care evident că se petrec la adresa fetelor, ca și în viața offline.

Ce se întâmplă în America: prostituție pe Bitcoin

Aceste abuzuri și sex-traficul au stat la baza scandalului pe care-l traversează America zilele astea. Site-ul Backpage, care avea anunțuri aproape din toată lumea, inclusiv din România, fusese achitat în 2016 de o curte din California, de acuzația că ar fi contribuit la forțarea unor femei să se prostitueze, prin publicarea unor anunțuri. Curtea a decis că nu site-ul le-a traficat pe femei, ci peștii care au plătit și publicat anunțurile, prin urmare site-ul a fost exonerat. În speță a fost sesizată și Curtea Supremă de Justiție, să se pronunțe asupra Communications Decency Act (CDA), legea americană care spune că platformele online nu sunt responsabile de conținutul publicat pe ele de terți. Curtea supremă a decis în ianuarie 2017 că susține decizia curții californiene în privința Backpage și că nu se va pronunța asupra CDA.

Totuși, acuzațiile la adresa Backpage nu s-au oprit. Alte procese au continuat, iar la un moment dat și băncile i-au închis ușile, așa că o vreme a funcționat pe Bitcoin, moneda virtuală. Pentru lucrătorii sexuali, însă, Backpage pare să fi fost cel mai bun instrument de lucru, mai ales după ce precedentul site, Craiglist, fusese silit de autorități să-și închidă secțiunea de anunțuri sexuale. Sunt multe articole de presă care tratează tema disperării prostituatelor, mai ales după închiderea bruscă a Backpage, în aprilie anul acesta. Unele povestesc că se simt ca și când ar fi fost concediate, pentru că banii lor zilnici pentru întreținerea familiei depindeau de anunțurile pe care le dădeau pe acel site.

Închiderea Backpage și punerea sub acuzare a patronilor săi (care înțeleg că și-ar fi recunoscut mai nou vina de a fi editat anunțurile, adică fix ceea ce cereau procurorii noștri de la site-ul Anunțul) s-a suprapus cu momentul de victorie legislativă a coaliției pudibonzilor tradiționaliști, care au reușit să treacă prin Congres două legi ce transformă în delict federal publicarea unui anunț din categoria „vino, sunt fierbinte, te aștept să-ți satisfac toate fanteziile!”.

SESTA și FOSTA (Fight Online Sex Trafficking Act) sunt rezultatul unei coaliții oarecum bizare. Pentru votarea celor două legi și-au dat mâna peste țară grupurile religioase americane – care combat căsătoriile gay, educația sexuală, avortul și susțin familia tradițională – dar și grupuri de feministe care susțin că prostituția este o înjosire a femeii. Nu în ultimul rând Ivanca Trump a fost o aprigă susținătoare a celor două legi, iar Trump nu a ezitat să facă un show din semnarea lor în Biroul oval, în prezența câtorva familii care au avut de suferit de pe urma sex-traficului, cărora le-a dat în final, cadou, pixul cu care a semnat legea.

Culmea e că printre opozanții legilor s-au aflat și victime ale sex-traficului, care au spus că site-urile de genul Backpage au fost mai degrabă de ajutor în lupta cu traficanții, colaborând cu poliția și chiar ajutând lucrătorii sexuali să semnaleze agresorii și să facă un soi de listă neagră a clienților violenți. Firește, împotriva legii au fost inițial și giganții Internetului, cei care au beneficiat în ultimii 20 de ani de Communications Decency Act, și care întotdeauna au bătut monedă pe lipsa lor de responabilitate în legătură cu conținutul postat de utilizatori. Totuși, media americană susține că Facebook, Google, Twitter, Amazon, PayPal, Netflix sau Airbnb și-au schimbat poziția și au devenit susținătorii legi, după ce și-ar fi negociat propriile portițe de scăpare (sursa).

Site-urile de anunțuri mor, trăiască Facebook și Twitter

E cel puțin ironic faptul că Trump și toată floarea politicienilor tradiționaliști americani se împăunează cu „strârpirea” site-urilor care publicau anunțuri de sex pe bani, însă se fac că nu văd că imensa cifră de afaceri generată de această industrie – care nu va muri indiferent câte lumânări s-ar aprinde în biserici – se mută încet dar sigur spre mijloacele de comunicare care au știut să-și negocieze biznisul. Cu o simplă căutare după #escort sau chiar #backpage pe Twitter sau Facebook găsim azi anunțuri de sex pe bani.

Asistăm la o trecere subtilă a „mijloacelor de producție” din mâinile unor afaceriști mai mici, locali, care au creat vadul „bordelurilor online” – Craiglist, Backpage și alții – în mâinile giganților Internetului, care vor acapara în acest fel toate micile afaceri. Totul sub pretextul asanării morale a societății. În fapt o mutare a banilor și o ascundere a gunoiului sub preș. În România primul afectat este Anunțul, iar toate celelalte site-uri de anunțuri s-au bucurat să-i ia locul pe piață în ultimii ani, augmentând un pic textele anunțurilor lor. Dar câtă vreme breasla nu se unește ca să lupte cu nedreptatea făcută unuia, va veni vremea când toate vor fi sufocate de aceeași mână.

Și mai ironic, Trump, care le strigă furios tuturor jurnaliștilor care nu scriu cum vrea el că sunt fake news, închide niște canale pe care se difuzau probabil cele mai cinstite „știri”. Cele care vindeau sex.

Grupările care susțin lucrătorii sexuali și femeile trans au anunțat deja un miting de protest la adresa legilor lui Trump, în America, pe 1 și 2 iunie. Va fi interesant de văzut cât de mare va fi susținerea lor în societate, mai ales pe fondul mișcării #metoo, la care fetele au făcut apel, să fie „incluzivă” și cu ele, că și ele sunt discriminate pe piața muncii. Haștagurile protestului, dacă vreți să urmăriți subiectul, vor fi #LetUsSurvive și #SurvivorsAgainstSESTA. Până atunci piața se regrupează, se transmit mesaje pe toate canalele disponibile, se fac liste cu site-uri pe care încă se mai pot publica anunțuri, dar cu amendamentul că „nu se știe cât vor dura”. În rândul lucrătorilor sexuali e o efervescență ca în orice etapă post-apocaliptică.

De ce e important să nu-și bage statul nasul în sexul oamenilor?

Aparent răspunsul la întrebarea asta e evident. Cu toate astea prea mulți oameni continuă să creadă că reglementarea e cheia succesului chiar și în acest aspect atât de sensibil. Că tăierea accesului prostituatelor la un mijloc cinstit de reclamă va duce automat la convingerea lor să renunțe la meserie. Că blocarea unui canal de comunicare pentru persoane cu devianțe comportamentale le va vindeca și băga mințile în cap. Sau că dacă nu vorbim despre sex în spațiul public înseamnă că el nu există decât între cearceafuri binecuvântate de popă și de ofițerul stării civile, și numai în scop de procreere.

Suntem diferiți, iar dacă în alte privințe asta se vede cu ochiul liber, la preferințele sexuale se vede mai greu și uneori prea târziu. Ne e greu să înțelegem asta în 2018 când în multe țări cum e și România încă se mai consideră că „societatea trebuie să descurajeze homosexualitatea”, de parcă ar fi consum de substanțe halucinogene. Ni se cere să ne conformăm unor standarde de dragul aparențelor, dar realitatea arată că refulate, ignorate sau interzise, diversele nevoi umane pot naște monștri.

Cazul „teroristului” din Toronto, intens dezbătut acum în media, a scos la iveală existența acelui grup dubios, al bărbaților frustrați că nu pot face sex, deși ar vrea, dar n-au cu cine, așa că urăsc femeile. Câți dintre noi n-om avea frustrări din astea legate de sex, dar le ascundem sub diverse măști sociale? Interzicerea grupului online de discuții nu a rezolvat nimic. Bărbații „Incel” au la dispoziție alte site-uri și chiar Facebook, iar unul dintre ei a decis într-o zi să-și verse năduful pe niște oameni la întâmplare.

Interzicerea site-urilor de anunțuri nu lovește în grupările organizate de trafic de femei sau de copii, ci chiar în femeile care datorită acelor anunțuri reușeau să-și plătească facturile. Câtă vreme statele nu iau alte măsuri economice de eradicare a sărăciei, traficarea oamenilor din zonele sărace spre piețele de carne vie ale lumii va continua, pentru că a existat cu mult înainte de apariția Internetului sau a site-urilor de anunțuri.

La 3 mai e celebrată în toată lumea Ziua libertății presei. România e prinsă și anul ăsta pe picior greșit. Cazul TNR – site-ul umoristic amendat de CNCD într-un exces de zel, pentru un articol considerat discriminator la adresa femeilor din PSD, când de fapt era cel mult jignitor – arată că politicul călărește tot, chiar și presa independentă. Cazul Anunțul, ca și Backpage, deși mulți nu-l consideră un atentat la libertatea de exprimare, are de fapt toate elementele să fie unul. Pentru că dreptul la liberă exprimare îl au și prostituatele, iar el nu se oprește acolo unde începe ipocrizia altora. Fie ei politicieni sau opinie publică.

Ce am mai scris pe aceeași temă:

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

(III) Clientul român e mitocan și nespălat

Primele 15 cuvinte

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

How to fuck* a business in Romania 2017

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

38 comentarii la “Interzicerea sexului prin mica publicitate” Subscribe

  1. euNuke 02/05/2018 at 20:35 #

    trec peste toate speculatiile despre Europa ‘progresista’, n’am chef sa demontez acum aspectele legale ale filtrarii ‘continutului’ si ale practicarii prostitutiei in statele membre UE [e oricum prea vast subiectul si cred ca oricine poate afla cum stau lucrurile cu adevarat] si ajung la:

    „dar și grupuri de feministe care susțin că prostituția este o înjosire a femeii. ”

    de unde deduc ca si eu sunt o feminista d’asta uracioasa si, pe de alta parte ma intreb daca nu cumva exista grupuri de feministe ultraprogresiste care sa sustina, de pilda, ca prostitutia innobileaza femeile; adica…e deja ceva in neregula cu mentalitatea comuna, straveche vizavi de traficarea sexului? ar trebui cumva sa ne vindem cu totii intr’o lume ideala? Gata cu amorul [la] liber? De’acu sa muncim/prestam cu totii in pat, din patriotism, ca sa ne creasca PIB-ul?

    • Dollo 02/05/2018 at 21:06 #

      N-a zis nimeni că ar trebui să facem toți la fel, cum insinuați, ci că fiecare ar trebui să-și vadă de treabă și să decidă ce face cu propriul corp. Câtă vreme există femei/bărbați care practică meseria asta pentru că asta vor, din varii motive, e dreptul lor. Cine sunt eu sau dvs „feministele” să le spunem cum ar trebui să-și trăiască viața?
      Da, e ceva în neregulă cu mentalitatea comună, străveche vizavi de traficarea sexului. Și anume ipocrizia care însoțește această mentalitate. Nu suntem de acord cu prostituția, ne jenăm să vedem fetele pe străzi, dar pe de altă parte clienții lor există și fac parte din aceeași societate cu mentalitatea asta străveche.

      • euNuke 03/05/2018 at 20:57 #

        „Cine sunt eu sau dvs „feministele” să le spunem cum ar trebui să-și trăiască viața?”
        Pai le’am spus eu cum sa’si traiasca viata? Ca, pe bune, nu eu scriu articole la ziar/blog in care sa favorizez prin sofisme si statistici un stil de viata simplu, burghez, ori, dimpotriva, unul alternativ si deplorabil. Daca eu gasesc prostitutia injositoare NU inseamna ca impun ceva cuiva, la fel, orice pozitie amorala NU inseamna ca devii cumva moral si binefacator prin aceea ca nu ai niciun interes legat de viata acelei persoane. Cei care pretind ca respecta ‘dreptul’ altora de a se prostitua NU iubesc si nici NU apara vreun drept, ci isi ilustreaza doar egoismul lor suveran: „Nu’mi pasa de ce fac aia in pat, nu’mi pasa de nimeni si de nimic si ar trebui si voi toti sa fiti la fel de nepasatori, altfel sunteti niste ipocriti!” Scriu astfel pentru ca practic m’ati facut ipocrit, ceea ce nu ma deranjeaza, pentru ca sunt obisnuit cu asemenea replici.

        Cred ca dumneavoastra nu intelegeti deloc pozitia feministelor americane si implicit nici pe’a mea. Aici nu’i vorba de a fi restrictiv in ceea ce priveste practicarea prostitutiei, ci de a inhiba, pe cat posibil, ceea ce conduce la proliferarea unor organizatii infractionale ce afecteaza -atentie, vorba mare!- demnitatea femeii, pe langa libertatea si integritatea fizica a acestora. Dumneavoastra vorbiti de prostitutie ca si cand ar fi vorba de o meserie/ocupatie ca oricare alta, in timp ce feministele si cu mine, ipocriti sau nu, studiind cu mai multa atentie strada si conul de umbra din afara felinarelor, am observat ca din contra, de cele mai multe ori fetele care ajung sa se prostitueze nu au avut de ales si nici vorba sa lucreze in cadrul unui contract liber consimtit/negociat. E foarte simplu si had: aproape intotdeauna au fost racolate, corupte, violate, hartuite, fortate sau, mai rau, rapite si ulterior obligate sa presteze cu program. Daca dumneavoastra va dezinteresati de aceste amarate si insistati sa ne aratati ca nu va pasa de ele si ca e ‘dreptul’ lor sa continue iobagia sexuala, macar lasati’ne si pe noi, ceilalti ipocriti, sa nu fim de acord si sa luptam cu cuvantul pentru ele si in special pentru a preveni, pentru a limita fenomenul. OK? A vorbi cu atata usuratate, aproape admirativ, despre prostitutie nu cred ca face vreun bine adolescentelor, a vorbi despre avantajele economice ale practicarii prostitutiei, iarasi, nu vad cum ar putea aduce vreun bine publicului. Este pur si simplu cinic sa ne bucuram, precum statul german proxenet, de taxele culese de fisc de prin bordeluri.

        • mihai 04/05/2018 at 09:39 #

          Stai așa! Esența cu care sunt de acord este că „de cele mai multe ori fetele care ajung sa se prostitueze nu au avut de ales si nici vorba sa lucreze in cadrul unui contract liber consimtit/negociat”. Perfect adevărat, și complet de acord. Dar asta ține de alte comportamente decât prostituția, și anume: proxenetism, trafic de persoane, comportamente abuzive, etc. Sunt complet de acord că _astea_ trebuie combătute energic. Dar prostituția se întâmplă să fie în poza asta complet întâmplător, și exact din cauza incriminării sale. Atâta vreme cât Statul nu oferă un cadru legal pentru această activitate, se vor ocupa sindicatele de crimă organizată de… organizare! Fix același lucru s-a întâmplat cu alcoolul în SUA pe vremea Prohibiției. Dacă a fost interzis, gangsterii au ajuns la putere.

        • Motanul 04/05/2018 at 11:51 #

          Acum sincer, mulți considera munca de orice fel înjositoare. E greșit. Mie singura activitate care mi se pare înjositoare e cerșetoria. In principiu, dacă practicantei respective nu i se pare înjositoare prostitutia, filmarea de filme porno, etc, n-am nimic sa-i reprosez. Dar unei curve care își inseala sotul, sau unui curvar care își înșeală soția, da! Știu, oricine poate fi ispitit, dar dacă dragostea e atât de mare, atunci merita un divorț, chiar dacă sunt copii la mijloc, zic eu.
          Ce ma enervează la culme e ipocrizia, răutatea și prostia oamenilor! Unii condamna prostitutia dar n-au nici o problema in a-și înșela partenerul! De obicei cei cu gura mai mare au musca pe caciula!

          • euNuke 06/05/2018 at 19:33 #

            „Acum sincer, mulți considera munca de orice fel înjositoare. ”

            Eu consider munca silnica ca fiind injositoare. Dar se pare ca e prea complicat ca oamenii cat de cat liberi ce nu au trecut prin astfel de experiente oribile sa’si imagineze ce poate insemna asta. Dar sa lasam munca. Prea multa lume crede ca sexul este ori poate fi o munca, ba chiar o munca desfatatoare. Haideti sa ne inchipuim ca am fi peturile de lux ale unei zeitati blajine care ar avea o grija si o dragoste iesite din comun pentru noi, animalutele inchise intr’o gradina plina cu de toate; numai ca nu am avea voie sa mancam/bem/imperechem cand om simti foame/setea/cheful, ci exclusiv la orele alese de stapanul nostru si numai meniul pus in strachina; am baga in noi caviar ca la balamuc ca asta are seful in camara si asta ne da si noua, dar nu am putea niciodata gusta un mar lucios ce atarna apetisant in gradina; este sau nu injositor sa mananci/bei/futi numai la ora fixa si numai ce ti se tranteste cu aer divin in fata?

          • Motanul 07/05/2018 at 00:22 #

            @euNuke
            Nu ma refeream la asemenea cazuri. Desi ar fi si munca in folosul comunitatii, care e munca silnica, dar nu e injositoare daca te gandesti ca alternativa e inchisoarea.
            Despre prostituate si “munca” lor: Banuiesc ca majortatea nu o fac din placere sau din convingere, dar o fac din aceleasi motive ca cei cu munca in folosul comunitatii: alternativele sunt mult mai neplacute din punctul lor de vedere. Eu cred ca nu interzicerea prostitutiei e solutia ci oferirea de alternative femeilor implicate. Altfel, interzicerea prostitutiei poate fi o condamnare a lor la moarte. Fara venituri isi pot pierde locuinta, fara locuinta ajung pe strada unde ar fi expuse la pericole mult mai mari, violenta, sau chiar moarte.

    • mihai 03/05/2018 at 09:52 #

      @euNuke: Una din definițiile succesului în viață este să faci ce-ți place și să fii plătit(ă) pentru asta. O observație empirică ne arată că plăcerea de a face sex variază de la om la om (unora ne place mai mult, altora mai puțin).

      De ce să interzicem cuiva căruia îi place mult să facă sex mult, să fie și plătit pentru asta?

      Iar dacă „prostituția este o înjosire a femeii”, ce părere aveți despre bărbații care lucrează fix același lucru? Sunt minoritari, e drept, dar nici piața nu e la fel de mare.

      • euNuke 03/05/2018 at 20:32 #

        „De ce să interzicem cuiva căruia îi place mult să facă sex mult, să fie și plătit pentru asta?”
        Nu stiu, nu stiu cine suntem „noi” din intrebarea dumneavoastra si nici raspunsul la intrebare; eu nu am sustinut nicaieri interzicerea prostitutiei, imi repugna doar propaganda pentru raspandirea si ‘moralizarea’ ei. ok?

        • mihai 04/05/2018 at 09:29 #

          „Noi” din întrebarea mea suntem chiar noi, cei de față, împreună cu societatea din care facem parte, prin intermediul voturilor pe care le dăm unora sau altora pe baza diverselor valori la care aderăm.

          În ceea ce privește „propaganda”, folosiți un argument fals. Aici nu era vorba despre „propagandă”, ci despre simpla publicitate comercială. Interzicerea publicității comerciale pentru prostituție duce la și deci echivalează cu diminuarea veniturilor lucrătorilor sexuali, deci… „le interzicem să fie plătiți pentru asta”.

          Oricum, se pare că ați ratat esența mesajului meu. Reformulez: nu e nevoie să ne vindem cu toții într-o lume ideală, așa cum sugerați prin reducere la absurd. E suficient ca cei care vor amor liber să-l facă liber (hobby), iar cei care vor bani să-l facă pe bani (job). E chiar atât de simplu.

          • Dollo 04/05/2018 at 11:19 #

            Până să răspund eu a preluat Mihai foarte bine situația 🙂 Mulțumesc!

          • euNuke 06/05/2018 at 11:53 #

            „Aici nu era vorba despre „propagandă”, ci despre simpla publicitate comercială”

            Nu cred ca puteti stabili dumneavoastra in locul meu ce reprezinta pentru mine articolul comentat. Pentru mine textul se situeaza foarte aproape de o forma de propaganda in favoarea prostitutiei, in timp ce pentru dumneavoastra, in mod bizar, ar fi un caz de ….”publicitate comerciala” [glumesc, desigur, am inteles ca n’ati inteles la ce ma refer eu cu ‘propaganda’]. Cred ca era foarte clar ca eu comentam articolul lui Dollo, iar daca nu ati reusit sa intelegeti asta, reiterez: eu asa privesc alegatiile care ‘spala’ sau incearca sa spele vesmintele imunde ale prostitutiei, ca pe o forma de propaganda. Faptul ca, in plus, criticii sunt imediat acuzati [de ipocrizie] ori pur si simplu atacati la persoana nu face altceva decat sa’mi intareasca [pre]judecata morala. Absenta nuantelor, a indoielii morale, a intrebarilor si compasiunii fata de femeile captive acestui fenomen, agresivitatea fata de preopinenti sunt semnele unei marote de tip ideologic, iata de ce privesc genul asta de articole [si replicile brutale din subsol – nu e cazul blogului lui Dollo, aici polemicile se mentin in zona civilizata, ca d’aia si comentez uneori] ca fiind material de propaganda.

  2. Stefan Bragarea 03/05/2018 at 08:40 #

    Doamnă Benezic
    Excelent material, merită citit cu atenție – în special concluziile. Prostituția a existat, există și va exista. Dacă există o problemă, este cea a condițiilor materiale care ”împing” femei spre prostituție.
    Iar faptul că unii bărbați nu au succes la femei nu poate constitui o scuză pentru comportare violentă.
    Încă ceva: după cum se vede după nume, sunt bărbat. Heterosexual, vechi și notoriu. Asta nu m-a împiedicat niciodată să fiu ”feminist”, recunoscând doamnelor numeroase calități și încercând să le respect așa cum merită. Dar aceste gen de respect a început să devină ”contabil”. Atât la sută dintre parlamentari (de exemplu) să fie femei. Iar de obicei procentul este propus în funcție de vocalitate. Asta devine absurd: cunosc femei excepționale și bărbați excepționali, iar unele/unii îmi fac onoarea de a-mi fi prieteni. Cunosc atât femei cât și bărbați de calitate extrem de proastă. Chiar crede cineva că poate preciza procente din total?
    Îmi cer scuze pentru lungimea textului

  3. Kathy Bates 03/05/2018 at 12:08 #

    Contraexemplu: Hassan Rouhani vine în Italia. În pozele oficiale, statuile nud din jur sunt cenzurate. Lumea începe să țipe.

    Realitatea: Hassan Rouhani calmează lucrurile după 8 ani de Ahmadinejad, cu media 12-24 de morți/an în ciocniri de stradă. Ca să stea Rouhani în scaunul prezidențial, trebuie ca votanții iranieni rurali, fanatici, să stea în banca lor. Să nu fie trezit câinele care doarme, chiar dacă trebuie luate niște măsuri penibile.

    Anunțurile de escorte au luat avânt după 2005. Chiar dacă existau site-uri din 2000-2001 și anunțuri în ziare din anii 1990. Parchetul a făcut prima mutare împotriva lui Anunțul Telefonic în 2015… adică după un număr de ani în care un procent însemnat din populația de ambele sexe a satelor și orașelor mici sărăcite a bătut centurile din Barcelona sau Viena după 12 noaptea. Cu știința familiei de acasă. Și a cartierului. Și a satului. Cine știe cum funcționează acel mediu știe și că, după ce află ceva familia, află tot satul.

    Astfel încât autoritățile judiciare erau presate să facă o măgărie. Care să convingă acel mediu, din care provin 5 milioane de votanți, că se face ceva. Poate-poate se mai potolește avântul pe care îl luase Coaliția pentru Familie. Întâmplător, tot în 2015.

  4. Lili 03/05/2018 at 14:28 #

    Nu stiu daca sa ma gandesc la comunism sau la democratia de constrangere? Chiar uitasem de cazul anuntul, dezbatut aprins prin birourile celor de la vanzari si marketing. Ma tot uit ca inca nu a devenit viral acest articol si nu abunda de comentarii cu toate ca pune punctul pe i din mult mai multe motive decat simpla inchidere a unui ziar si promovarea prostitutiei. Ciudat!

  5. Cetateanu' turmentat 03/05/2018 at 18:06 #

    Poi trebuie sa manance si cei de la feisbuc o paine, normal ca au investit si ei „2-3$” in lobby ca sa apara legea SESTA.
    De ce sa fie „fetitele” pe alte site-uri, mai bine sa activeze legal pe feisbuc. 😀

    Ori a fost doar o coincidenta anuntul facut de Zuckerberg la conferinta lor anuala? Si sunt eu prea paranoic? Cu siguranta ca sunt… 😋
    http://www.bbc.com/news/technology-43965204

  6. Motanul 04/05/2018 at 11:35 #

    1. Nu vad legătura între ăla cu incel și prostituție. Nu cred ca anuntul unei prostituate ii rezolva aluia problema.
    2. Dacă se interzic site-uri in SUA sau in România se pot deschide in alte tari sau cu extensia .xxx.

    • mihai 04/05/2018 at 14:12 #

      E o legătură clară. Dacă ăluia i s-ar fi părut acceptabil să meargă la curve, nu mai ajungea incel 🙂

  7. Mad 04/05/2018 at 22:26 #

    si ajungem asa ?

    https://www.libertatea.ro/ultima-ora/posturi-vacante-la-bordel-in-germania-100102

    • Dollo 05/05/2018 at 10:11 #

      Mă îndoiesc că e o știre reală.

      • Mad 05/05/2018 at 13:30 #

        Este o stire reala. Se poate cauta si in germana. Se intampla prin 2005.
        https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1242450-gerhard-schroeder-trimite-femeile-bordel.htm

        si mai recent
        http://adevarul.ro/international/europa/oferta-munca-bordel-merge-dorinta-germaniei-micsora-numarul-somerilor-1_5115392a4b62ed5875ece66c/index.html

        • Dollo 05/05/2018 at 22:02 #

          Știrile „reale” de care zici sunt extrase din tabloide. Dacă citești cu atenție articolul din Adevărul, al doilea link dat de tine, spune foarte clar: Chiar dacă s-a legalizat prostituția în Germania, autoritățile au fost conștiente că femeile nu pot fi obligate să accepte posturi în industria sexului, prin urmare oficiile de șomaj au infirmat teoriile lansate în presa tabloidă, cu sistarea ajutorului de șomaj dacă refuzi un loc de muncă într-un bordel. Că or fi mai existat scăpări, e de la sine înțeles, mai ales în germania unde or fi și funcționari zeloși care aplică legea la literă, fără să gândească. Dar atâta vreme cât „Curtea Socială Federală a Germaniei a stabilit că nu este permisă „promovarea activă a prostituţiei prin intermediul instituţiilor de stat“ cred că e mai bine să citim și noi mai cu atenție traducerile din presa noastră de scandal.
          Măcar cât să nu ajungem să votăm vreun brexit și noi, ca englezii care nu voiau să le măsoare UE curbura bananelor.

          • euNuke 06/05/2018 at 10:34 #

            Serios? UE nu a fost preocupata de curbura bananelor? Pai io zic sa citim totusi legislatia europeana in domeniu, asta ca sa nu ajungem ca in Coreea de Nord unde nimic nu misca fara voia Adunarii Nationale.

            Actul ce regula bananele sa nu zburde aiurea prin targ, la vremea cand era stire prin ‘tabloidele’ britanice, era ‘Commission Regulation (EC) No. 2257/94 of 16 September 1994’, iar acum avem o noua ghidusie produsa de harnicii comisari: Commission Implementing Regulation (EU) No 1333/2011. OK? Scrie la lege despre „abnormal curvature”? Pai scrie, s’atunci mie mi se pare ca stirile false vin dinspre eurofiili gata sa apere bravii Komisarii desi nu au idee despre ce e vorba in dezbatere si nu au avut niciodata rabdarea de a se documenta.

          • Mad 06/05/2018 at 14:30 #

            Deci stirea din hotnews e buna dar aia din adevarul e de tabloid? Eu am citit foarte bine articolele.. Eu arat ce inseamna sa legalizezi prostitutia.
            ‘Cu toate acestea, au existat incidente repetate în care femeile s-au simţit presate.’ se mai spune in articolul din adevarul.
            Alt exemplu de prostitutie legalizata http://m.adevarul.ro/news/societate/povestea-angelicai-romanca-prostituata-amsterdam–candam-vazut-bordelurile-fete-vitrine-inceput-plang-1_5aecede0df52022f7597340e/index.html
            Ce zic acum olandezii?
            ‘mitul prostituatei fericite s-a dezvoltat şi a întrecut cu mult limitele adevărului.’

            In privinta Brexitului , ai facut vreodata calcule cu cat contribuim la UE si cat primim ( pe hartie si real).
            Uite exemplu de bani primiti de la UE luati si facut rahatul praf :http://evz.ro/plaje-mamaia-eforie-dizolva.html plus https://a1.ro/news/faleza-din-eforie-nord-sa-prabusit-la-numai-doi-ani-dupa-ce-a-fost-refacuta-de-catre-olandezii-care-au-construit-insula-palmier-din-dubai-la-arabi-a-rezistat-la-noi-ghinionul-a-venit-nu-o-data-ci-de-trei-ori-id658456.html
            S-a spus clar ca Uniunea are 2 viteze. Noi suntem buni doar pentru piata de desfacere si forta de munca.
            Adica la arabi s-a putut dar la noi s-a dat rasol. De ce?

          • Dollo 06/05/2018 at 15:40 #

            Eu am zis exact invers, că ăla din Adevărul e mai documentat. Și că nu exclud existența unor accidente.
            Cât privește banii de la UE, eu zic că nu e UE vinovată de cât de proști suntem noi. Nu știm să atragem mai multe fonduri, le cheltuim prost pe alea pe care le primim, de ce e UE de vină? Știți vorba aia cu Dumnezeu îți dă dar nu-ți bagă și în traistă? Cam asa e și cu UE.

  8. euNuke 06/05/2018 at 11:34 #

    Bun, am zis mai devreme ca nu am timp sa demontez …inexactitatile strecurate in articol. Uite ca mi’am gasit o clipa. Apuc un subiect important – legislatia UE privind platformele online. Se sustine aici ca, citez:

    „Mai mult decât atât, legislația UE nici nu permite platformelor online să intervină în conținutul informațiilor găzduite”

    Hm. Sau…ntz. Nu numai ca permite, dar recent a instituit la nivel de principiu* obligatia platformelor de a interveni:
    „As already stated in its Communication on tackling illegal content online published in September 2017, the Commission expects online platforms to swiftly and proactively detect, remove and prevent the re-appearance of illegal content online. The Commission is currently working on the follow-up actions to this Communication. ”
    http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-761_en.htm

    *Germania, ca de obicei, a emis deja o Lege a Inlantuirii Internetului [traducere aproximativa] si recomand tututor cetatenilor europeni interesati de libertatea de exprimare sa o studieze, nu de alta, dar urmati la rand. Legea nemteasca tinteste deocamdata platformele mari prin instituirea unui prag de utlizatori [n’au ei treaba cu discriminarea] si le obliga sa opereze activ ca cenzori in folosul Guvernului, sub sanctiuni pecuniare gigantice [50 de milioane de euro].

    O a doua chestiune: Directiva 31/2000 a Comisiei [linkuita in articol] nu arata niciunde ca editorul unei platforme nu are dreptul de a cenzura/bloca continutul ilicit. Pur si simplu persoana care a operat sublinierile cu carioca galbena nu prea le are cu dreptul comunitar si terminologia aferenta si nu a operat distinctia dintre ‘furnizorul de servicii’, ‘destinatarul serviciilor” si beneficiar/consumator. Pentru a deslusi acesti termeni -si a descoperi implicit cui se adreseaza normele subliniate- avem nevoie de lectura unei alte reglementari specifica, anume: Directiva 94/48/CE unde se explica notiunea de serviciu in viziunea legiuitorilor europeni, si citez iarasi:

    „«serviciu» – orice serviciu al societății informaționale, adică orice serviciu prestat în mod normal în scopul obținerii unei remunerații, la distanță, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului.

    În sensul prezentei definiții:

    «la distanță» înseamnă că serviciul este prestat fără ca părțile să fie prezente simultan;

    «prin mijloace electronice» înseamnă că serviciul este transmis inițial și primit la destinație prin intermediul echipamentului electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) și stocarea datelor, și este transmis integral, transferat și recepționat prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice;—

    «la solicitarea individuală a beneficiarului serviciilor» înseamnă că serviciul este prestat prin transmiterea datelor în urma solicitării individuale.”

    Acum va las sa traduceti limba de lemn albastru si sa va dati seama singuri cine’i furnizor, care’i destinatarul si unde’i beneficiarul.

    O zi buna va doresc.

    • Dollo 06/05/2018 at 15:35 #

      Dar unde este conținutul ilegal pe care trebuia să-l cenzureze Anunțul? Care e legea care interzice anunțurile publicitare cu oferte de masaj erotic sau sex?

      • euNuke 06/05/2018 at 16:13 #

        E greu de inteles, este? Pai asa cum exista restrictii pana si la publicitatea pentru alcool/tutun, tot astfel exista limite si la reclama facuta prostitutiei. Sau poate vi s’ar parea ok sa avem reclame la bordeluri mascate la stirile de la ora 5, pe protv?

        Serios acum, legea este chiar Codul Penal iar instantele de judecata or sa decida in privinta naturii penale a materialelor publicitare, aplicind art 213 CP. Nu vad de ce ar trebui sa ne socam ca obscenitatea publica cu folos material la care s’a pretat ‘anuntul’ este astazi sub vizorul justitiei, sau…apelam la procurori si’i elogiem doar cand ne convine? ba ne dam si loviti in aripa noastra…europeana, pasamite organu’ publicitar cu pricina ar fi un soi de brav organ de presa si procurorii le’ar incalca dreptul la sfanta exprimare ca sa le faca jocul celor de la facebook. imi pare rau, dar asa reiese din articolul dumneavoastra: ca organul cel frivol este in mare pericol din cauza lucraturii ascunse a corporatiilor americane. cum suna asta? e rezonabil sa asezi in acelasi articol asemenea chestii fara nicio legatura dovedita intre ele doar ca sa sune si mai grozav?

        • Dollo 06/05/2018 at 17:13 #

          Nu e chiar așa, legea publicității interzice explicit publicitatea la alcool și tutun în anumite circumstanțe. Nu spune nimic despre anunțurile sexuale. În ceea ce privește articolul 213 din Codul Penal, părerile sunt împărțite, dacă consideri că un anunț al prostituatei într-un ziar de anunțuri este proxenetism, atunci de ce nu intră la aceeași categorie compania de telefonie care-i face legătura respectivei cu clienții, firma de prezervative sau cel care i-a închiriat garsoniera? Nu câștigă și ei bani din același serviciu?
          Modul în care am ales să scriu acest text este rezultatul documentării pe care am descris-o în el. De pe urma dosarului Anunțul, care trenează de atâția ani, au câștigat deocamdată competitorii lui direcți, iar pe termen lung vor câștiga marile companii de social media. Dacă vă uitați mai bine la ele o să vedeți că piața s-a reorientat într-acolo, nu e treaba mea să dovedesc asta, e la îndemâna oricărui curios să caute, dacă nu mă crede. Timpul ne va arăta cine a avut dreptate.
          Lupta organelor statului cu site-urile de anunțuri e ca înverșunarea polițiștilor locali împotriva bătrânelor care vând leuștean pe stradă. Marile rețele de trafic de carne vie își văd în timpul ăsta bine mersi de biznis.

          • Stefan Bragarea 06/05/2018 at 18:09 #

            Super doamnă!

          • euNuke 06/05/2018 at 19:18 #

            „dacă consideri că un anunț al prostituatei într-un ziar de anunțuri este proxenetism, atunci de ce nu intră la aceeași categorie compania de telefonie care-i face legătura respectivei cu clienții, firma de prezervative sau cel care i-a închiriat garsoniera? Nu câștigă și ei bani din același serviciu?”
            Nu. Pentru ca toate celelalte entitati comerciale nu participa in cunostinta de cauza la fenomenul prostitutiei. Mai pe romaneste: nimeni, nici legea si niciun om sanatos la cap, nu invinuieste producatorul de cutite pentru crimele savarsite prin injunghiere. Prezervative consuma si oamenii obisnuiti, nu numai prostituatele, de telefonie ce sa mai zic. Nu se poate sustine in apararea acestor trompete ale industriei sexului ca nu ar fi stiut despre ce e vorba in anunturile gazduite, pardon, labartate obscen in paginile lor gretoase. Si oricum, in apararea acestor indivizi de obicei se afla niste avocati, aspect caracteristic statelor de drept moderne, cand insa in apararea lor sar niste activisti pentru ‘drepturile omului’ io intru imediat la idei: adica, pe cine si ce apara domniile lor si de ce [ca doar nu or fi platiti]? pe victimele industriei, respectiv libertatea si demnitatea persoanei sau pe patronii si slugile lor, respectiv incredibila manifestare a ‘dreptului la exprimare’?

            Asta in ceea ce priveste intentionalitatea. Asupra naturii faptei: nu am sustinut NICAIERI ca faptele savarsite de anuntul i’ar transforma pe editori in proxeneti [iar mi’ati pus cuvinte in gura, pardon, tastatura], ci doar ca anunturile pe care le’au propagat erau suspecte de a fi ilicite, obtinind profit de pe urma lor si devenind o piesa importanta in mecanismul proliferarii prostitutiei. Fara publicitate, fara posibilitatea de a racola nestingheriti clienti/sclave sexuale prin intermediul platformelor virtuale, industria infama a sexului platit nu ar fi prins asemenea avant ca in prezent si da, e adevarat ca anuntul nu a fost singura agentie de resurse umane a industriei, au fost si inca activeaza destule organe lipsite de orice scrupule, dar nu vad de ce mi’ati reprosa mie sau cititorilor ‘scaparea’ anchetatorilor romani.

            Si nu, nu se compara sclavia, traficul de fiinte umane, racolarile, santajurile, rapirile, violurile ce sunt la ordinea zilei in bransa cu…batranele care vand leustean la piata. Pur si simplu mi’e imposibil sa accept acest nivel al relativismului moral [care in general ma distreaza, nu insa si in acest caz].

          • mihai 06/05/2018 at 23:31 #

            @euNuke: Tu îi tot dai înainte cu „victimele industriei” și consideri că, în numele protejării lor, ar fi bine să se desființeze ramura cu totul. Totuși, „mitul prostituatei fericite”, ăla care a depășit realitatea, are totuși un sâmbure de adevăr: dincolo de victimele industriei (care sunt majoritare, de acord), există totuși o categorie neneglijabilă de persoane (atât bărbați cât și femei), care și-au ales meseria asta prin propriul lor liber arbitru. Cu _ăia_ ce faci? De ce insiști să le iei pâinea (cinstită!) de la gură?

  9. euNuke 07/05/2018 at 00:06 #

    Un comentator apreciaza ca a prins esenta comentariilor mele:

    „1] consideri că, în numele protejării lor, ar fi bine să se desființeze ramura cu totul. […]2] De ce insiști 3]să le iei pâinea (cinstită!) de la gură?”

    Haios, dar fix pe dos.
    1. Fals. Nu consider ca…
    2. Fals. Nu insist sa…
    3. Fals. Nu vreau sa le iau painea de la gura.

    Asa. Sa recapitulam:
    1. sunt pentru dezincriminarea prostitutiei [ca libertarian batran mi se pare pur si simplu aberant sa pedepsesti tot victimele pentru o stare de fapt in care de cele mai multe ori au ajuns fara voia lor]

    2. dezincriminarea NU inseamna legalizarea acestei profesii [pe care eu nici NU o consider a fi o profesie ori meserie]; legalizarea insotita de fiscalizare reprezinta o transformare a statului in stat-proxenet, asa ca Germania. Este imoral, indecent, oribil ca statul sa patroneze traficarea persoanelor si sclavia sexuala si sa si castige bani din asemenea actiuni abominabile.

    3. Tocmai cei ce sustin legalizarea [si implicit fiscalizarea] prostitutiei sunt cei ce vor sa le ia fetelor painea de la gura. Clar? Nu e logic ca aceia ce sustin taxarea prostituatelor sunt acei indivizi lacomi ce vor sa profite de pe urma prostitutiei si a statului socialist? Eu nu vreau si nu concep nicio forma de taxare a acestor amarate. Oricine ia bani de la ele cu buna stiinta ori ravneste la banii lor are un inceput de coada la spate si incep sa i se iteasca solzii.

    4. Sunt pentru pedepse extrem de aspre pentru proxenetism. Daca e vorba de traficare de persoane, pedeapsa corecta mi se pare a fi inchisoare pe viata [si daca s’ar putea, cu munca silnica]. Va deranjeaza domnilor ca vreau sa le iau painea de la gura pestilor? Asta e, ma scuzati ca’mi permit sa fiu moral si exigent, adica…ipocrit. [ nu’i asa? 🙂 ]

    • Dollo 07/05/2018 at 00:25 #

      Da, discuția asta deja devine inutilă prin faptul că aparent dialogăm, dar nu ne înțelegem. Tu mă (ne) acuzi că ținem cu peștii și nu ne gândim la victime, noi vorbim de acele prostituate care fac asta fără să fie constrânse de cineva anume, ci maxim de nevoia de bani ca să se întrețină. Eu nu le iau apărarea peștilor, ci subliniez că anunțurile în ziar/pe Internet sunt o metodă facilă de a racola clienți, deci de a se întreține, pentru acele femei (multe/puține, nu contează) care fac asta de bună voie. O metodă mult mai civilizată decât să stea la colț de stradă. Și nu spun asta pentru că am un interes, ci pentru că este părerea pe care mi-am format-o după ce am discutat cu prostituate și cu organizații de drepturile omului care le consiliază și le ajută să conteste de exemplu amenzile pe care le încasează abuziv de la polițiști. Găsești aceste povești în link-urile de la finalul textului. Asta dacă vrei să înțelegi care e punctul meu de vedere și chiar al celor implicate cu adevărat în treaba asta. Sunt de acord că prostituția nu e floare la ureche și că a câștiga bani din a-ți vinde corpul nu e moral, după standardele societății actuale, dar asuprirea întregii bresle nu e o soluție pentru a eradica fenomenul. Și categoric nu cred că dosarul Anunțul (sau orice nume ar purta un site/ziar acuzat de proxenetism pentru că a publicat niște anunțuri) ajută cu ceva la prinderea și închiderea adevăraților proxeneți care trafichează fetele.
      Și cu asta eu una am încheiat această dezbatere. Îți mulțumesc pentru aplomb și timpul pierdut ca să contraargumentezi, dar cred că amândoi ne putem folosi timpul mai bine altfel 🙂

    • mihai 07/05/2018 at 10:43 #

      @euNuke: Înțeleg că te oripilează impozitarea prostituției, probabil tocmai din cauză că, întrucât majoritatea practicantelor sunt victime (inclusiv în sistemele legale neamț și olandez), rezultă că majoritatea impozitelor încasate sunt murdare. Accept acest argument, deși s-ar putea contraargumenta că prostituatele libere ar trebui să-și plătească partea lor de servicii publice (servicii medicale, ordine publică), nu să beneficieze de protecție socială (că tot ești libertarian bătrân). În fine, accept argumentul tău fără comentarii suplimentare.

      Dar cum se numește dezincriminarea neînsoțită de fiscalizare? Nu e vorba chiar de legalizare? În fond, regula e că tot ce nu e interzis de lege este permis, adică legal.

      Iar în ceea ce privește serviciile de mică publicitate de la care am pornit, atâta vreme cât prostituatele plătesc aceleași prețuri pentru anunțuri ca toți ceilalți clienți ai platformei de anunțuri nu poți argumenta valid că „ia bani de la ele cu bună știință”; prețul anunțului reprezintă costul serviciului de publicare a anunțului, care include costurile și profitul operațional nominal al furnizorului. Alternativa ar fi să obligi platforma să ofere serviciul gratuit pentru prostituate (încalci drepturile furnizorului – platforma de anunțuri) sau să interzici prostituatelor să cumpere anunțuri de pe piața liberă (încalci drepturile cumpărătorilor – prostituatele).

      Altfel, și buticarul din colț ia bani cu bună știință când prostituata locală își cumpără o pâine sau un pachet de țigări, dar e absurd să-l acuzi că „are un inceput de coada la spate si incep sa i se iteasca solzii”

    • Kathy Bates 07/05/2018 at 16:53 #

      La un moment dat, într-o firmă era un angajat.

      Din motive mai complicate, ceilalți angajați aveau boală pe el și ar fi vrut să-l convingă pe patron să îl dea afară.

      Fiindcă șeful nu stătea să le ceară lor părerea cine trebuie angajat și cine nu, treaba asta ar fi fost cam dificilă.

      Așa încât ei toată ziua tocau la oricine ar fi vrut să îi asculte că tipul e bețiv, drogat, derbedeu, violator, traficant, hoț, idiot, bătăuș etc. Oră după oră și zi după zi.

      Nimeni nu văzuse ca tipul să fi făcut ceva din toate astea. Dar chiar dacă o parte ar fi fost adevărate, nu aveau cum să fie toate la un loc. Dacă era să îi crezi, ăsta era Rîmaru încrucișat cu Păcală și cu Bercea Mondial.

  10. Motanul 07/05/2018 at 00:38 #

    In principiu, sunt de acord cu tine la punctul 1. Cum as spus mai sus, solutia ar fi oferirea de alternative femeilor, nu interzicerea/criminalizarea prostitutiei.
    Ideea taxarii de catre stat e ca in schimbul taxelor statul iti ofera ceva. Asigurare medicala, pensie, educatie pentru copii daca ii ai, siguranta, etc. Daca cineva face bani dintr-o activitate, si profita de serviciile statului, atunci da, sa plateasca taxe, indiferent de activitate. E valabil atat pentru prostituate cat si pentru biserici/manastiri care desfasoara activatati economice (au hoteluri, spitale, etc, dar pana si pupatul unei moaste contra cost, e tot activitate economica).
    Acum vad ca dupa modelul BOR, s-au apucat si bisericile protestante din Romania de afaceri. Le numesc “centre crestine” dar de fapt sunt centre comerciale. E unul in Deva, de fapt o sala de sport si agrement, “societate non-profit” care concureaza cu salile sportive “egitime”. Asa in curand n-o sa mai plateasca nimeni taxe in Romania. Poate cumpara BOR uzinele Dacia si le transforma in “centru crestin”.

    • Motanul 07/05/2018 at 00:39 #

      @euNuk

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.