Latifundiară

Cum s-a făcut de am cumpărat un teren dublu față de cât voiam inițial și alte povești de la țară

S-a întâmplat până la urmă că am luat satul la pas și unde am văzut un om în poartă l-am întrebat dacă știe vreun teren de vânzare. „Uite chiar ăsta de lângă mine, e al lui nea Tudorică și n-a mai făcut nimic pă el de ani de zile, cred că-l vinde”. Nea Tudorică făcuse două infarcturi, în decurs de câteva ore în iarna de după ce a cumpărat terenul și l-a împrejmuit ca să înceapă casa. Apucase să sape un puț și o groapă de budă, pe care pusese o privată din lemn, roșie de se vedea din google maps. Tare mândru era de privata aia, dar se vede treaba că și altora le-a plăcut, că n-a avut viață lungă în fundul curții lui nea Tudorică. „Mi-au furat privata, domnule, și nici nu apucasem s-o folosesc vreodată. Era așa roșie și frumoasă!”

Altfel satul e bun, liniștit, n-ar hoți, „că n-are țigani, numa vreo câteva familii și alea romanizate”. De parcă românii n-ar fura, iar privata roșie a lui nea Tudorică ar fi fost bun al întregului popor. Dar așa zice și doamna Toni de la primărie, și vecina de vis a vis care și-a făcut casă, dar n-are curent și apă. Curentul e scump și primăria nu vrea să tragă stâlpi pe stradă ca să ajungă și la poarta ei, iar apă ia de la fântâna comunei, ce mare lucru.

Nea Tudorică n-a mai dat prin sat de când cu infarcturile. S-a mulțumit cu casa din curtea nevestei, mai aproape de București, pe care a îmbunătățit-o cu priceperea lui de inginer instalator. Când a auzit că vrem să cumpărăm terenul s-a arătat ușurat că nu suntem samsari. Zicea că e unul care tot cumpără terenuri pe acolo și-l bate la cap să i-l dea la prețul la care a cumpărat și popa, care stă pe aceeași stradă, ceva mai jos. A fost un negociator dur, dar am bătut palma la ceva mai puțini bani decât cerea el inițial și ne-am făcut cu un teren dublu față de cât voiam. 2000 de mp plini de bălării, un puț astupat, o groapă de budă nefolosită, vreo patru nuci, câțiva pruni, vreo trei meri, o ciurdă de mâțe și un câine care vin prin gard de la vecinul. În spatele terenului, cât vezi cu ochii, viile și câmpurile agricole ale comunei, până hăt la autostrada soarelui care, în zilele aglomerate de duminică, zumzăie surd ca valurile mării în depărare. La 30 de minute pe ceas, Bucureștiul cu forfota lui.

În afară de aceste minunate calități, terenul nu mai are altele. Va trebui să sap alt puț (știe vecinul un puțar bun, care a mai făcut vreo cinci în sat și toate i-au ieșit bine), să îmi trag curent de la stâlpul de peste drum (tot vecinul are un văr cu utilaj de săpat șanțuri și o știe și pe Ștefania de la ENEl de la Lehliu care dă autorizații) și în general să pun mâna pe unelte ca să desțelenesc curtea de buruieni. Tot vecinul m-a asigurat că la primărie totul merge uns, cu autorizații și tot ce trebuie, cel puțin cât e primar văr-su. De altfel înainte să cumpăr terenul m-am dus în vizită la primărie și oamenii au părut deschiși față de orășenii veniți să-și facă case la ei în comună. Bani să aibă, că ar fi și niscai mână de lucru, câteva echipe de băieți care-ți fac casa în câteva luni, practic. „Uite, casa aia au făcut-o în șase luni, e a unuia care lucrează măcelar în Germania. Dar avem și bancheri, și pompieri, mulți oameni care fac naveta în București”, mă asigură vecinul. Eu nu le-am văzut casele, dar poate și pentru că majoritatea sunt ascunse de pomi și vegetație, un aspect pe care-l prețuiesc.

Undeva în coasta satului se întinde leneșă, pe sub podul de cale ferată și de autostradă, o baltă de pește care e demult „a lu Țiriac”. Dacă te lasă mașina în pană, în gara mică de pe pod opresc vreo două trenuri pe zi care leagă Bucureștiul de litoral. Cândva a fost o tentativă și de microbuze, dar pentru că oamenilor le plăcea mai mult să dea doi lei la naș, cu trenul, decât să plătească bilet întreg la privatul care băgase microbuzele, privatul a dat faliment și asta a fost. Cât s-o mai duce lumea la mare or mai ține și trenurile.

Cumpărarea terenului în sine a durat destul de mult, chiar dacă nea Tudorică zicea inițial că are toate actele. Dar în cele din urmă m-am văzut și latifundiară, ceea ce mi-a pus în față parcă prea brusc întrebarea: și acum de unde încep? Ca să mă mai liniștesc am cules o poală de mere din merii mei, că de prune au avut grijă vecinii. Nucile încă nu s-au făcut de bătut.

M-am gândit să încep cu o rulotă pe care s-o pun pe teren și în care să stau când mă duc să lucrez la grădină și să încui în ea uneltele. Am întrebat pe cineva dacă vinde rulota pe care știu că o avea, și când am aflat că dăduse pe ea peste 10.000 de euro, mai mult decât am dat eu pe teren, m-am emoționat. Dar mai caut, pe net sunt și mai ieftine, până într-o mie de euro, dar nu așa aproape încât să le pot mirosi înainte de cumpărare. Trebuie să fac un drum pe la Craiova, Cluj, Oradea sau Brașov pentru asta.

Odată pus „steagul” ăsta pe teren o să-l cunosc și pe puțarul vecinului și o să fac cunoștință și cu Ștefania de la Enel. Curentul și apa sunt oarecum esențiale pentru că de ele depinde și ce aș vrea să fac în grădină. Adică în primă fază o livadă și atât. Până când voi ajunge să construiesc casa aia, pentru care deocamdată caut un arhitect. Și aici am primit sugestii care merg de la 5 euro/mp până la 35 de euro/mp. Sau să iau un proiect de casă gata făcut de pe vreun site. E și între arhitecții ăștia o diferență, pe care eu deocamdată nu sunt în măsură să o fac. Așa că dacă aveți sugestii, după ce anume se alege un arhitect (în afară de prețul pe mp), sunt sigură că mi le veți da 🙂

Povestea continuă.

Citește și:

Cum îți construiești o casă la țară când n-ai bani

Case bătrânești, multe și nedorite

Etichete: , , , ,

26 comentarii la “Latifundiară” Subscribe

  1. Fluieratorul 22/08/2018 at 22:49 #

    Succes!

    • Dollo 23/08/2018 at 11:20 #

      Mulțumesc.

  2. Radu 23/08/2018 at 08:27 #

    Ai nuci, zici? E bine sa stii ca ai nevoie de autorizatie de la primarie daca vrei sa-i tai. Nu zic ca ai vrea, dar poate esti obligata de situatia, ca sa nu iti creasca prin sufragerie. Conditiile pentru emiterea autorizatiei sunt: fie este uscat mai mult de 60%, sau plantezi alti cinci pomi fructiferi in locul unui nuc taiat (nu in acelasi loc). Inteleg, cei de la primarie te asteapta cu plicul cu bratele deschise, dupa cum citesc, dar poate vrei sa stii cum stai, din timp. Aviz si in cazul in care mesterii se apuca sa-i taie ca sa nu-i incurce. Am lucrat cu tot felul de mesteri si majoritatea nu stiu nimic in afara de al lor „task at hand”. Tot despre nuci poate vrei sa stii ca acestia dezvolta o radacina foarte viguroasa si invaziva, asa ca e posibil la un moment dat sa inceapa sa-ti mute casa. Poti preintampina acest lucru cu montarea unei membrane anti-radacini intre casa si ei. Iarasi, mesterii trebuie ghidonati.

    • Dollo 23/08/2018 at 11:19 #

      Informații utile, nu știam, deci mulțumesc. Sunt chiar destui nuci pe teren, doi foarte mari la poartă, unul pe terenul vecin din spate care a cam căzut pe gardul meu și încă niște pui prin restul curții. Nu mă gândisem să renunț decât la cei mici. Pe de altă parte cei mari de la poartă par afectați de ceva că nu au nuci aproape deloc. Deci s-ar putea să fie o soluție mai degrabă și pentru ei. O să văd. Răbdare am, bani îmi mai trebuie :))

  3. Radu 23/08/2018 at 08:30 #

    A, si am uitat: sa fie intr-un ceas bun si sa te bucuri de toata experienta! Si inarmeaza-te cu multa energie, vei avea nevoie, dar va merita.

  4. cdf 23/08/2018 at 08:52 #

    Felicitari!
    Ai putea sa construiesti rapid o magazie de scule pe exterior, dar cu un interior ceva mai „comod”. 1 mc de cherestea, osb, ceva tabla ondulata, niste prieteni priceputi sau mesteri locali (trebuie supravegheati) si poate iesi mai ieftin. Cred ca nu-ti trebuie nici autorizatie pentru anexe gospodaresti. O alta solutie ar putea fi un eurocontainer locuibil. Este clar ca nu poti sta cu sculele de gradinarit in portbagaj deci…
    E de munca, Dollo! 2000 de mp e mult. Dar, inca o data, felicitari si bafta!

    • Dollo 23/08/2018 at 11:16 #

      Da, la ceva magazie/căbănuță mă gândeam și eu, dar are nevoie și de ceva fundație, plus materiale și mâna de lucru cred că tot la un maxim 1000 de euro ajung. Cam pe acolo am auzit că costă și un eurocontainer. Avantajul rulotei ar fi că are deja budă inside și chiar duș.

  5. Gabriela 23/08/2018 at 09:56 #

    Felicitari pentru achizitie si sa fie intr-un ceas bun! 🙂
    Am cumparat si eu un teren de 1500 mp anul trecut si acum deja construiesc o casuta. E interesanta varianta cu container locuibil, dar pentru un confort minim ajungi cu costurile la 20-25k eur, si dupa parerea mea mai bine construiesti casa din prima.
    Ref arhitecti, cel mai important mi se pare sa simti ca te poti intelege cu ei, adica intalneste-te cu ei si vezi cum ti se par, cum reactioneaza la ce le prezinti, care e ‘chimia’ dintre voi, pentru ca vei avea nevoie de ei pe tot parcursul constructiei, nu doar la inceput. Cateodata arhitectii tind sa exagereze cu aspectele estetice si sa lase pe planul doi aspectele practice, si asta inseamna chin mai mare pentru constructor si costuri mai mari pentru tine. Pot sa-ti povestesc din experientele mele cu acest proces oricand doresti. Mult succes!

    • Dollo 23/08/2018 at 11:15 #

      Mulțumesc, să înțeleg că nu recomanzi arhitectul cu care faci tu casa? 🙂

      • Gabriela 23/08/2018 at 16:50 #

        Exact 😀
        Dar pot sa recomand echipa de arhitecti a constructorului, care e jos palaria! Mi-ar fi placut sa ii cunosc dinainte, dar asta e, nu le poti avea pe toate…

        • Dollo 24/08/2018 at 07:51 #

          Păi recomandă-i

  6. MICUțul EDUARD 23/08/2018 at 11:37 #

    O idee !

    https://www.rotresort.ro/

    • Dollo 23/08/2018 at 11:51 #

      Cam scumpe, decât să dau minim 5000, maxim 20.000 pe o casă mobilă mai bine mă apuc și fac casa-casă. Că nu-mi trebuie o viloacă.

  7. outlaw 23/08/2018 at 12:11 #

    Arhitecti: vezi cat cer pe mp, ce fac pentru pretul ala, daca ofera (asta e extra de obicei) asistenta de santier, daca e disponibil sa vina sa vada zona in care se va construi casa, cate modificari ale proiectului intra in pretul cerut si daca nu-s, cat costa modificarile (posibil sa vrei sa schimbi, sa nu agreezi ce a proiectat el etc.).
    Foarte multi arhitecti au proiecte tip, schimba ceva pe ici, pe colo, trantesc niste randari 3D ca sa iti ia ochii si la revedere.
    Vezi omul face si demersurile pentru autorizatie, daca intra in costul proiectului sau nu. Ca om patit, cu casa cumparata „la gata”, recomand proiect complet: arhitectura, structura, instalatii. O sa stii unde vine fiecare priza, unde e pus fiecare corp de iluminat, pe unde trec tevile, necesar de materiale etc.

  8. Radu 23/08/2018 at 12:14 #

    Daca te apuci sa tai nucii, ai varianta sa cauti un tamplar sa-i cumpere. Cheresteaua de nuc este destul de scumpa, si iiti mai finantezi constructia asa. Astfel, vine tamplarul si-i taie, cara, tot ce trebuie. Evident, daca exista o cantitate suficient de mare incat sa merite deranjul. Doar o idee…

  9. cdf 23/08/2018 at 12:30 #

    Eu am facut o magazie suspendata cu 6 pahare de otel pentru stalpi (nu stiu cum se numesc de fapt, se gasesc pe la marile magazine DIY). Dar, da, ai dreptate, rulota e mult mai usor de adus decat sa stai dupa mesteri mari, calfe si … tuicari. Sper sa gasesti una la pretul dorit. Si daca o pui sub nuc… frumos!

  10. Mad 23/08/2018 at 17:08 #

    Pe softpedia este o intreaga epopee despre case. Cont acolo. Interesant ca sunt postari si dupa finalizare constructie si ce probleme intmpina. Acolo pot fi recomandari de arhitecti si restul.

    Studiu geo musai( era odata 100-200 euro)

    Din cate nteleg este in sud-est. Probleme cu apa- ori nu-i potabila(Ialomita) ori e prea calcaroasa(Giurgiu)

    In spre Ploiesti firma care vinde/inchiriaza rulote si autorulote. Calcul daca e avantajos inchiriere din vare pana-n noiembrie sau cumparare sh(sunt rulote la aprox 1000 euro)

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

Cum a distrus Oprescu o investiție de 14 milioane de euro, deturnând 5 milioane

oprescu_telegondola

Pentru o datorie de 5 milioane de euro a RATB către Metrorex, Primăria Capitalei preferă să arunce la coș o investiție de 14 milioane de euro, parte a unui proiect mai amplu, de 35 de milioane de euro, făcut din credite externe.

Suni la 112 și te sună înapoi niște ciocli

morturary

O întrebare pentru domnul Raed Arafat: ce comision primesc operatoarele de la 112 ca să le furnizeze firmelor de pompe funebre numerele de telefon ale rudelor celor decedați?

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.