Plezirista

Archive | Plezirista RSS feed for this section

Carte & alte arte 24/08/2016

Cine se simte pur să arunce primul cu piatra

Puritate, ultimul roman al lui Jonathan Franzen, despre impuritatea, minciuna, vinovăția și totuși dorința de puritate din noi.

Ce s-a întâmplat cu happyendul?

Unde mai e speranța, fetelor? Păi dacă nici paralizat nu mai stă făt frumosul ca să-l prinzi în lațul căsniciei, apăi ce pretenții să mai ai de la ceilalți, liberi să zburde pe câmpurile înverzite ale ofertelor sexuale?

Ziua pisicii în vremea renovării

Toshiba tocmai a trecut cu bine de prima renovare din viața ei. Plus câteva sfaturi utile în caz că vă apucați și voi „doar” de zugrăvit 😉

Complexul bărbatului de 30 de ani

Complexul lui Portnoy, de Philip Roth – Să ridice mâna ăla căruia nu-i place sexul oral, nu visează la una mică cu o necunoscută agățată pe stradă, care nu vrea să fie liber și nu s-a masturbat vreodată

Conjurația imbecililor în vremea pokemonilor

Conjurația imbecililor, de John Kennedy Toole, cartea pe care Hollywood-ul n-a fost capabil s-o transforme în film, deși are toate ingredientele de succes.

În sunet de fanfară, spre o moarte banală

Pentru personajele lui Roth, Marșul lui Radetzky e precum coloana sonoră a sarmalelor pentru miri – le petrece spre moarte, dând vieții banale o poleială de grandoare.

Queen fără Freddie și 20 de ani prea târziu

Dar la cât le-am ascultat/piratat muzica, din liceu și până acum, ar fi meritat oricum, chiar și fără Freddie, și obosiți de viață, să le plătesc un bilet la concert.

Vreau să cumpăr o saltea, dar de care?

Mă interesează o saltea nici prea moale, nici prea tare, nici prea scumpă, dar durabilă. Că nu mă mai mărit, deh. Sau poate, cine știe, taman salteaua o fi calitatea care-mi lipsește 😛

La ce sunt bune șpăgile electorale

Dreapta românească începe să învețe din greșelile trecutului și recuperează spectaculos. În bucătărie la mama.

Cu sânge rece, de ziarist

Nimeni nu poate ști de ce Perry a ajuns criminal, iar Capote, un scriitor faimos, deși amândoi au crescut ca niște scaieți purtați de vânt. Ca să ajungi la dilema asta trebuie să citești „Cu sânge rece” și să vezi filmul „Capote” 🙂

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Cine se simte pur să arunce primul cu piatra

Ce s-a întâmplat cu happyendul?

Ziua pisicii în vremea renovării

Complexul bărbatului de 30 de ani

Conjurația imbecililor în vremea pokemonilor

În sunet de fanfară, spre o moarte banală

Queen fără Freddie și 20 de ani prea târziu

Vreau să cumpăr o saltea, dar de care?

La ce sunt bune șpăgile electorale

Cu sânge rece, de ziarist

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Life’s a bitch, prison bitch

Perla Harghitei din Călărași (V)

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează