Plezirista | Dollo zice Bine

Archive | Plezirista RSS feed for this section

Carte & alte arte 26/12/2015

Ce cărți vreți să citim la anul?

Propuneți titluri citite sau dorite, până pe 5 ianuarie, ca să intrăm în noul an cu lista de lecturi pentru următoarele luni, la clubul de carte.

Popa știe să dea și rest

Mama, față cu popa venit cu Crăciunul și lipsa de mărunt din portofel.

Eco – cum să scrii o carte cât un ziar prost

Dacă n-ați citit ultima carte a lui Umberto Eco – Numărul zero – nu e nicio pagubă. Trăiți asta de 25 de ani. Dar dacă nu veniți la ultimul club de carte de anul ăsta s-ar putea să fie o pierdere 😉

Călătorești și descoperi cine ești

Dacă nu te-ai născut cu lingurița de argint în gură, și poți face doar un lucru cu banii câștigați, ce alegi: să călătorești și să vezi lumea sau să zidești agonseala în proprietăți pe care se vor bate moștenitorii după moartea ta?

Despre popoare și nesăbuiții lor conducători

Sâmbătă, la clubul de carte, Memorialul mănăstirii, de Jose Saramago – despre cum au finanțat portughezii de la buget o megabiserică, acum 300 de ani, în timp ce poporul ardea pe rugul Inchiziției pentru diverse erezii

Femeia la 30 de ani

… e ca pisica la 5 ani: încă jucăușă, încă în formă și suficient de matură să știe că nu tot ce chițăie e demn de alergat.

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Spre deosebire de pasagerii lui Adrian Iovan, ai lui Oz sunt prea legați cu centuri de siguranță, incapabili să iasă din „scaun” și să renunțe la propriile obsesii, de aia sfârșesc mistuiți de ură și dor.

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Povestea unei familii normal de avariate, în care toată lumea aleargă după niște iluzii și sfârșește fără ele. Excelentul roman „Corecții” al lui Jonathan Franzen se discută la clubul de carte de vineri.

Înainte de Nutline

Era un ritual, duminica – pe vremea aia singura zi liberă din săptămână – când mama cocea semințe pe tablă, întindeam Scânteia pe cuvertura țesută la război de mamaie, cu care înveleam recamierul din sufragerie, și ne uitam la televizor

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Ce cărți vreți să citim la anul?

Popa știe să dea și rest

Eco – cum să scrii o carte cât un ziar prost

Bună, ce faci?

Călătorești și descoperi cine ești

Despre popoare și nesăbuiții lor conducători

Femeia la 30 de ani

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Înainte de Nutline

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Cum stăm cu moralitatea, noi ăștia educați în comunism

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

Cum s-a „optat” pentru ora de religie