Plezirista

Archive | Plezirista RSS feed for this section

Scrise pe buda, Tango și eu 13/12/2015

Bună, ce faci?

Te-ai spălat pe mâini?

Călătorești și descoperi cine ești

Dacă nu te-ai născut cu lingurița de argint în gură, și poți face doar un lucru cu banii câștigați, ce alegi: să călătorești și să vezi lumea sau să zidești agonseala în proprietăți pe care se vor bate moștenitorii după moartea ta?

Despre popoare și nesăbuiții lor conducători

Sâmbătă, la clubul de carte, Memorialul mănăstirii, de Jose Saramago – despre cum au finanțat portughezii de la buget o megabiserică, acum 300 de ani, în timp ce poporul ardea pe rugul Inchiziției pentru diverse erezii

Femeia la 30 de ani

… e ca pisica la 5 ani: încă jucăușă, încă în formă și suficient de matură să știe că nu tot ce chițăie e demn de alergat.

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Spre deosebire de pasagerii lui Adrian Iovan, ai lui Oz sunt prea legați cu centuri de siguranță, incapabili să iasă din „scaun” și să renunțe la propriile obsesii, de aia sfârșesc mistuiți de ură și dor.

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Povestea unei familii normal de avariate, în care toată lumea aleargă după niște iluzii și sfârșește fără ele. Excelentul roman „Corecții” al lui Jonathan Franzen se discută la clubul de carte de vineri.

Înainte de Nutline

Era un ritual, duminica – pe vremea aia singura zi liberă din săptămână – când mama cocea semințe pe tablă, întindeam Scânteia pe cuvertura țesută la război de mamaie, cu care înveleam recamierul din sufragerie, și ne uitam la televizor

Când se încing discuțiile

10257987_675919172521311_781740576454625753_n

În ospitaliera Românie, credeți că ar fi posibil ca niște clienți prea gălăgioși să fie escortați afară dintr-o incintă, doar pentru că-i deranjează pe ceilalți?

Povestea de iubire cu șpriț se stinge

Hai la clubul de carte ca să vedem ce ar fi trebuit să facă băiatul bun, ca să nu mai sufere 40 de ani după fata nesăbuită a lui Mario Vargas Llosa.

Când viaţa bate cartea – Jurnalul lui Mihail Sebastian

Deşi trăim într-o epocă în care minorităţile, cel puţin la nivel declamativ, sunt tratate politically correct, am senzaţia că problema evreiească este în continuare de actualitate, cel puţin în societatea românească.

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Dollo zice Bine

Bună, ce faci?

Călătorești și descoperi cine ești

Despre popoare și nesăbuiții lor conducători

Femeia la 30 de ani

Cutia neagră a lui Oz – toți au fost de vină

Corecții, insectarul cu oameni al lui Franzen

Înainte de Nutline

Când se încing discuțiile

Povestea de iubire cu șpriț se stinge

Când viaţa bate cartea – Jurnalul lui Mihail Sebastian

Articles

Ce citim luna asta

Buton pentru like-uri în euro

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Oldies but goldies

Pur și simplu Norvegia

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

Ce înseamnă să fii cioban

Mergând pe sârmă

Epoca post adevăr, UE ține presa de mână și o încurajează să meargă spre lumină

Depre ziduri