bucataria mamei

Tag Archives: bucataria mamei

Ceva bun de la mama 28/04/2011

Secretul acestui drob este tocmai faptul că nimic nu se dă prin mașina de tocat, ci se taie de mână. În felul ăsta rezultatul păstrează întreaga savoare a ingredientelor, fără să le reducă la o pastă cu gusturi amestecate și incerte

Urzici cu usturoi, hrean și mămăligă

Rulada împăcării Tanței cu Ghiță

Ghiță a dat cârnatul, Tanța două ouă, Gulu-Gulu și-a pus pieptul pe tavă. Mama le-a condimentat, fiert/copt si îmbrăcat în prosciutto de la Cora. Eu am mâncat

Salată cu pește marinat

Imbucătura perfecta: pește, ceapa verde, cartof, morcov, sfecla și măr, toate legate de onctuoasa maioneză. Bomboana de pe colivă e fileul de capelin cu măslină

Ouă coapte în cartofi

Când a luat prima linguriță cu ou cleios amestecat cu cartof, unt și cascaval, mama a exclamat: „mmm, ce bun e! Nu-s proști regii ăștia, totuși!”

Puricei

Mamaliga amestecata cu carnati si resturi de friptura

Cea mai simplă și gustoasă mâncare făcută la țară, încropită din resturi: de friptură și de mămăligă. Încălzite și amestecate, mâncate cu mâna

Niște cârnați

O reteta de carnati de porc, picanti cum numai mama stie sa faca.

Salata, colectia toamna-iarna

Varza, radacini tocate – telina, morcovi – nuci, ardei iute, frunze de menta, busuioc si marar, stafide, lamaie si ulei de masline. Sare si piper.

Orgia clatitelor

Un preludiu de coca de clatite, apoi partide de cate 2-5 si chiar opt, „condimentate” cu urda, marar, ciuperci calite cu ceapa si sunca, smantana, cascaval

Cauți ceva în arhivă?

Cine e Dollo

Dollo vine de la Dollores. „Zice bine”, dincolo de orice modestie, vine de la Benezic – nume de familie care provine din zona Neamțului. Se zice că un strămoș de-al tatălui meu trăia într-un sat, acoperit acum de apele Bicazului, și era un soi de slujbaș al cetății. Treaba lui era să bată toba pe ulițe ori de câte ori stăpânirea mai lua câte o decizie. Era un fel de jurnalist medieval care îi informa pe oameni ce biruri li s-au mai pus pe cap. Un Monitor oficial oral. Când ieșea cu toba pe ulițe i se spunea „bine zici, măi!”

Citește mai mult...

Oldies but goldies

Vacante 21/08/2013

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Evenimentul zilei 18/04/2010

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Green Report 17/05/2018

De ce picură în Casa Poporului

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Portrete 02/06/2010

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Evenimentul zilei 18/04/2010

Doctorul cu 2000 de pacienţi şi 350 de oi

Medicul Emil Crişan a făcut medicina de drag, dar a moştenit şi dragostea de animale de la strămoşii săi, aşa că azi îşi împarte priceperea între oameni şi animale.

Reportaje 26/05/2010

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Dollo zice Bine

Ziua căpățânii

Drob